PNL cere facilităţi fiscale pentru firmele care fac investiţii, în timp ce Comisia Europeană ne cere să tăiem facilităţile.
O veste care îi interesează pe bugetari este aceea că, s-a stabilit că cei care vor avea un salariu net mai mare de 8.000 lei vor pierde voucherele de vacanță și indemnizația de hrană.
Antena 3 CNN a obţinut în exclusivitate lista completă a taxelor negociate de PNL și PSD.
Aproximativ 40 de măsuri fiscal-bugetare au fost discutate în ședința coaliției de aseară, care a durat trei ore.
Au stabilit impozitul pe care îl vor plăti firmele mici. Mai exact, va fi un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care au o cifră de afaceri mai mică de 300.000 lei și 3% pentru cele care trec de acest prag de 300.000 lei şi se va stabili încă o limitare la 2,5 milioane de lei.
De asemenea, au stabilit că va rămâne TVA 9% pentru alimente, însă va crește la 19% TVA-ul pentru sălile de sport, pentru festivaluri, pentru dulciuri sau alte distracții.
Va crește de asemenea și TVA-ul de la 5% la 9% pentru panourile fotovoltaice, de exemplu. Însă pentru energia termică rămâne un TVA de 5%.
În ceea ce îi privește pe bugetari, s-a stabilit că cei care vor avea un salariu net, un salariu în mână, mai mare de 8.000 lei vor pierde voucherele de vacanță și indemnizația de hrană.
PNL a cerut un pachet de măsuri fiscale, de facilități pentru firmele care fac investiții în România mai mari de 50 de milioane de euro. Social-democrați, însă, nu au avizat această măsură.
Comisia Europeană ne cere să eliminăm facilitățile fiscale și vom asista la eliminarea acestora. De exemplu, angajații din agricultură, construcții vor plăti contribuție la sănătate.
Vom vedea, de asemenea și un impozit pe venit pentru cei care lucrează în IT.
Nu vor exista doar aceste acte normative pe care premierul le va depune în Parlament și pentru care își va angaja răspunderea.
Vor fi și alte ordonanțe, de exemplu o ordonanță care va fiscaliza jocurile de noroc, o ordonanță care va combate evaziunea fiscală, o hotărâre prin care va fi reorganizat ANAF și încearcă în acest mod decidenții de la București să crească încasările la bugetul de stat pentru a convinge Comisia Europeană să majoreze deficitul României de la 4,4% cât ne-am asumat, la aproximativ 5,5%.
