Este vorba despre proiectul de lege pentru completarea art. 13 din Legea nr. 213/2004 care a trecut recent votul decisiv al deputaților și va ajunge curând la preşedinte pentru a fi promulgat.
Potrivit unui proiect de lege adoptat marți, în anumite condiții, va fi considerată vechime în muncă și în specialitate perioada lucrată de psihologi în cadrul unui cabinet individual, cabinet asociat, societate civilă profesională sau în baza unui contract de muncă.
În art. 13, sunt introduse astfel două noi alineate. În primul, sunt prezentate condițiile cumulative pe care psihologii cu drept de liberă practică trebuie să le îndeplinească pentru ca serviciile lor să constituie vechime în muncă.
"Perioada în care psihologul cu drept de liberă practică își exercită profesia într-una din formele de organizare prevăzute la alin.(1) și furnizează servicii psihologice prin desfășurarea activităților prevăzute la art. 5, constituie vechime în muncă și în specialitate, cu excepția perioadei în care acesta a avut suspendată calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din România, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
Citeşte şi: Ce pensie va avea un român cu un salariu de 4.000 de lei în prezent
› Vezi galeria foto ‹
a) serviciile psihologice furnizate au produs, în anul supus asimilării vechimii în muncă, venituri nete a căror valoare este cel puţin egală cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit, potrivit legii, pentru anul respectiv;
b) a achitat contribuţiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, aferente perioadei prevăzute la lit. a)", se arată în proiectul adoptat de Camera Deputaților, potrivit avocatnet.ro.
Documentele care ajută la stabilirea vechimii în muncă
Deputații au mai adăugat aici și care sunt documentele cu care se face dovada îndeplinirii acestor condiții: declarațiile fiscale și declarațiile nominale ori individuale de asigurare în sistemul public de pensii, se arată în al doilea alineat.
Al doilea alineat prevede că dovada îndeplinirii condiţiilor de natură financiară prevăzute la alin. (3) se face cu următoarele documente:
"a) declaraţiile privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, conform dispoziţiilor Ordinului nr. 165/7/1272/456 din 2023 al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 10 februarie 2023;
b) declaraţiile nominale ori individuale de asigurare în sistemul public de pensii, prevăzute de art.7 alin.(1) şi art.11 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare".
Vezi şi: Ce pensie primește un român la bătrâneţe, dacă nu a muncit nicio zi. Statul îţi dă nişte bani
Potrivit inițiatorilor acestei propuneri, măsura este necesară deoarece reglementarea actuală din domeniu nu stabilește că activitatea desfăşurată de psihologul titular este asimilată vechimii în muncă.
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege în calitate de for decizional, iar legea va merge acum la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
De asemenea, românii din șase județe ale țării se vor putea pensiona mai devreme, fără penalizări.
Este vorba despre un proiect adoptat ieri de Camera Deputaților, care extinde numărul de localități din zonele afectate de poluare remanentă în care vârsta de pensionare se reduce cu doi ani, fără penalizare.
Condiţia necesară este ca să poată ieşi mai repede la pensie este ca acei oameni să fi trăit mai bine de 30 de ani în unul dintre oraşele de pe listă.
În lista zonelor în care locuitorii pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizare, au fost introduse următoarele localități:
- Bistra, Sălciua - judeţul Alba;
- Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad;
- Piteşti - judeţul Argeş;
- Comăneşti - judeţul Bacău;
- Codlea - judeţul Braşov;
- Giurgiu - județul Giurgiu.
La sfârşitul anului 2022, România avea peste 4,7 milioane de pensionari.
Când mă pot pensiona - este o întrebare care îi interesează pe mulţi români, fie că încă lucrează şi urmează să iasă la pensie, fie că deja s-au pensionat, dar anticipat.
Acum puteţi afla în mai puţin de un minut data la care vă puteţi pensiona, fie că e vorba de pensie anticipată, pensie anticipată parţial sau pensie pentru limita de vârstă.
Tot ce aveţi de făcut este să intraţi pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, să vă completaţi data naşterii şi sexul, apoi aflaţi data pensionării (Explicaţii în Galeria foto).
Recalcularea pensiei, un subiect intens discutat în această perioadă, poate fi cerută de români, printr-o solicitare, alături de câteva acte necesare.
Recalcularea pensiei se poate face în cazul celor care au realizat stagiul de cotizare după deschiderea dreptului de pensie pentru limita de vârstă, dar şi pentru persoanele care au mai lucrat și după ce au împlinit vârsta de retragere și au ieșit la pensie.
Aşadar, după realizarea oricărui stagiu de cotizare după deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, se poate solicita recalcularea drepturilor de pensie.
Recalcularea pensiei pentru fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni poate fi cerută de orice român.
