Reglementarea produselor fără fum trebuie să ţină cont de ştiinţă

În plus, în ţările în care guvernele au încurajat şi au informat cetăţenii în privinţa alternativelor la fumat, incidenţa bolilor oncologice asociate fumatului a scăzut de 10 ori.

Companiile din domeniul tutunului alocă resurse semnificative pentru cercetarea științifică cu privire la produsele fără ardere și impactul lor asupra sănătății. Această cercetare este folosită pentru a dezvolta produse mai sigure și pentru a demonstra beneficiile lor în comparație cu țigările convenționale. De asemenea, există un dialog permanent cu autoritățile de reglementare pentru a dezvolta cadrul legal potrivit pentru produsele fără ardere și pentru a asigura că acestea sunt disponibile doar adulților care ar putea beneficia de ele ca alternativă mai sigură la țigările tradiționale.

“Există o credință greșită că partea fundamentală a riscului este nicotina. Nicotina este o substanță care creează dependență, dar nu aceasta este problema fumatului. Problema fumatului constă în toți acei compuși care sunt fie cancerigeni, fie provoacă alte boli și, prin urmare, fac ca fumatul să fie dăunător”, spune Massimo Andolina, President, Europe Region, Philip Morris International.

La PMI vorbiți despre reducerea efectelor nocive ale tutunului. În ce măsură a fost aceasta o strategie eficientă până acum pentru a-i ajuta pe fumători să renunțe la fumat?

A fost o strategie extrem de eficientă, dacă ne gândim că, în acest moment, avem peste 20 de milioane de persoane în întreaga lume și peste 10 milioane de persoane în Europa care au renunțat complet la fumat datorită produselor din tutun încălzit și datorită alternativelor mai sigure. Acesta este un lucru care nu are egal în tot ceea ce s-a făcut în trecut când vorbim despre controlul tutunului. În prezent, există țări precum Japonia, dar cred că puteți să vă uitați la o mulțime de țări chiar și în Europa, unde am reușit să convingem 30%, 35% în unele țări europene, 40% din fumători să renunţe la fumat, mulţumită IQOS. Așadar, aș spune că a fost o strategie foarte eficientă pe care am pus-o în aplicare. Eficiența strategiei este datorată faptului că am depus multă muncă pentru a concepe o soluție care este o alternativă mai bună din punct de vedere al siguranței, dar și o alternativă atractivă și acceptabilă pentru fumătorii care sunt obișnuiți cu gustul, experiența, ritualul țigărilor și care se află în această situație.

Sunt sigur că mulți oameni știu, dar nu toți: care este diferența dintre produsele fără fum și țigări?

Diferența constă în faptul că noi eliminăm partea nocivă a țigărilor, adică arderea. Și știm că în procesul de ardere se creează mii de compuși chimici, unii dintre ei fiind dăunători pentru sănătate. Aceasta a fost pentru noi revelaţia din studiile noastre științifice: dacă dorim să mergem în zone mai puțin riscante, trebuie să eliminăm partea fundamentală a riscului, și anume arderea. Există o credință greșită că partea fundamentală a riscului este nicotina. Nicotina este o substanță care creează dependență, dar nu aceasta este problema fumatului. Problema fumatului constă în toți acei compuși care sunt fie cancerigeni, fie provoacă alte boli și, prin urmare, fac ca fumatul să fie dăunător.

Cum credeți că ar trebui să fie reglementată categoria produselor fără fum?

Reglementarea unui produs fără fum de tutun ar trebui să fie una care, în primul rând, să ia în considerare știința și să judece produsul pe baza rezultatelor științifice disponibile. Și, în al doilea rând, să analizeze riscul relativ și reducerea riscului relativ faţă de fumat. Şi, prin urmare, să recunoască faptul că acestea sunt alternative mai bune. Că acestea sunt alternative care au potențialul de a accelera în mod semnificativ traiectoria persoanelor care renunță la fumat. Am realizat studii în acest sens folosind date și o metodologie care provin direct de la OMS, de la Organizația Mondială a Sănătății. Suntem în acest moment în măsură să demonstrăm că, şi dacă acceptăm că reducerea riscului este de doar 80% față de fumat, dacă întreaga populație ar face tranziţia astăzi, în decursul vieții am avea o reducere a deceselor atribuibile fumatului de zece ori mai rapidă decât fără aceste produse. Cred că acesta este lucrul cu care ar trebui să ne confruntăm. În acest moment, discuția nu ar mai trebui să fie dacă aceste produse reprezintă un risc redus. Există suficiente dovezi științifice pentru a spune că acestea prezintă un risc redus. Putem discuta dacă reducerea riscului este de 80%, 90%, dar în comparație cu un fumător care va va continua să fumeze, aceasta este o alternativă semnificativ mai bună. Prin urmare, elementul cheie a legislaţiei este de a se asigura că oamenii au acces la informațiile care le permit să facă alegeri mai bune.

Ați vorbit despre datele OMS și ați dezvoltat un model ipotetic bazat pe aceste date. Puteți să îl descrieți și să indicați țările care prezintă o tendință de scădere a ratei fumatului?

Așadar, modelul ipotetic este cel pe care l-am menționat mai devreme. În acest moment, dispunem de o multitudine de date privind ceea ce a făcut prevenirea consumului de tutun în ultimii ani prin măsuri istorice, cum ar fi impozitarea, interzicerea publicității și a activităților de marketing, cum ar fi ambalarea în pachete simple sau avertismentele grafice de sănătate. Și când ne uităm la diferite țări, vedem că impactul pe care aceste măsuri îl au asupra numărului de fumători dintr-o anumită țară este minim. Există, dar este minim. Am dezvoltat acest model în care, luând exact datele lor și analizând, de asemenea, faptele pe care le avem din mai multe țări, putem spune în acest moment că, chiar și cu un procent de 80% a reducerii relative a riscului în comparație cu fumatul, am avea cu adevărat un impact de 10 ori mai mare prin produsele alternative decât cel pe care l-am avea prin măsurile tradiționale. În acest moment, numărul de țări, cum ar fi Japonia sau țări din regiunea noastră cum ar fi Lituania, unde avem în acest moment peste 40% din fumători care au renunțat la fumat și au trecut la produse din tutun încălzit; Ungaria, un guvern care a fost în mod tradițional foarte, foarte restrictiv în ceea ce privește accesul la țigări, a trebuit să recunoască în acest moment că acestea sunt alternative mai bune. Consumatorii ar trebui să aibă acces la informații, ar trebui să aibă acces la produse pe un canal care să controleze acest acces. Iar în Ungaria, am depășit cu mult procentul de 35%. Dar în toate celelalte țări, acest lucru se întâmplă. România, un exemplu frumos. În această călătorie, avem astăzi aproximativ o jumătate de milion de persoane sau aproape 10% din populația fumătoare care a renunțat deja la fumat și a trecut la IQOS. Așadar, dovezile în acest moment există. Suntem chiar acum în curs de a dezvolta, de asemenea, pe măsură ce trec anii, dovezi privind epidemiologia acestui aspect. Și, prin urmare, analizăm curbele de incidență a bolilor, dar și morbiditatea și mortalitatea care sunt legate de fumat. Și începem să observăm tendințe încurajatoare. În primul rând, am văzut că, în cei șapte sau opt ani în care am fost prezenți în Japonia, numărul de internări în spital pentru boli care pot fi asociate cu fumatul s-a redus drastic. Evident, aici, efectul de cauzalitate nu este încă dovedit. Iar acest lucru va necesita mai multe studii științifice. Dar corelația este foarte, foarte puternică.

Sunt aproape 20 de ani de utilizare a produselor fără fum. Dar OMS nu a dezvoltat nicio cercetare în acest sens. Și, în continuare, susține țările care interzic produsele fără fum. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Există mai mult de 20 de ani de când se face acest lucru. Și mă voi întoarce la unul dintre primele produse fără fum de țigară, și anume Snus, un produs care este foarte răspândit în Suedia și în țările nordice și pentru care, în acest moment, avem date clare. Snus în Suedia a dus incidența fumatului în țară, de la nivelul mediu al Uniunii Europene de aproximativ 25% în urmă cu 30 de ani, la aproximativ 5% în prezent. Conform standardelor acceptate la nivel mondial, conform cărora orice incidență a fumatului în intervalul de 5% sau mai puțin înseamnă că țara este practic fără fum, se poate spune că Suedia este astăzi o țară fără fum. Elementul interesant în cazul Suediei este că există în acest moment date epidemiologice care arată că incidența, de exemplu, a bolilor oncologice care pot fi asociate cu fumatul este cea mai scăzută din întreaga Europă. Acestea sunt realităţi. Când ne gândim la acest lucru și ne gândim că Snus a avut un succes atât de mare, un impact atât de pozitiv asupra fumătorilor suedezi, și că același produs este astăzi interzis în restul Uniunii Europene, ar trebui să ne punem întrebări. Nu cerem OMS să aibă încredere în noi, dar cerem să își îndeplinească rolul de validare științifică a produselor, să folosească știința care a reieşit și să exprime o opinie care are în interesul lor consumatorul, oamenii, individul care altfel va continua să fumeze. Aceasta este ceea ce ce cerem OMS să facă.

Deci, vedeți vreo asemănare între Comisie și Agenția OMS pentru controlul tutunului, FCTC? Abordările multilaterale pentru problemele globale au eșuat să facă acest lucru puțin prea târziu?

Uitați, în prezent, poziția pe care o are Comisia este reflectată de Directiva privind produsele din tutun care este în vigoare. Iar Directiva privind produsele din tutun în vigoare recunoaște diferența dintre un produs care se bazează pe combustie și un produs în care nu există combustie. Produsele sunt diferite, sunt clasificate în mod diferit, sunt tratate în mod diferit și, de asemenea, beneficiază de libertăți care sunt diferite. Aceasta este ceea ce trebuie să presupunem că este poziția Comisiei. Înainte să accepte să îşi schimne această poziție pe baza presiunii venite din partea ideologiei, a moștenirii trecutului, a sentimentelor anti-industriale, cred că Comisia ar trebui să privească serios la efectul benefic pe care aceste produse l-au avut asupra populației din Uniunea Europeană în toate locurile în care au fost lansate și ar trebui ia în considerare la știința. Apoi să elaboreze o poziție care să se bazeze pe acestea. Asta este ceea ce susținem noi.

În România aveți în jur de 4 milioane de fumători și aproape jumătate de milion de utilizatori de produse fără fum de la PMI. Dar există puțină înțelegere a acestor politici de reducere a riscurilor. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a accelera tranziția către o alternativă fără fum?

Ar trebui să continuăm să informăm și să educăm oamenii în acest sens. Mulți oameni astăzi, chiar și în România, aleg produsul pentru că este un produs nou, pentru că este inovator, pentru că îl găsesc atractiv din punct de vedere al experienței. Dar putem continua să facem mai mult pentru a-i informa pe oameni cu privire la adevăratele beneficii ale acestui produs. Vedem totuși acest lucru din ce în ce mai mult în întreaga Uniune Europeană, în mărturiile multora dintre consumatorii noștri. Oameni care se întorc în magazinele noastre și ne spun: "Mi-ați schimbat viața. Mi-ați permis să fac ceva ce singur nu aș fi reușit niciodată să fac, și anume să las țigările deoparte. Mi-ați permis să mă trezesc dimineața și să mă simt mai bine. Mi-ați permis să nu mai am tusea aceea. Mi-ai permis să fac o schimbare în bine în viața mea”. Acestea sunt genul de lucruri pe care ar trebui să le luăm în considerare atunci când luăm decizii cu privire la aceste noi produse. Vă voi mai spune un lucru. Înțeleg poziția OMS care, pe baza istoriei, moștenirii, ideologiei, dorințelor vrea să excludă industria de la aducerea unei soluții la problema fumatului. Am auzit deseori “cum poate industria care a creat problema să facă parte din soluție?” Dar întrebarea mea este: de ce nu acționăm la fel și în alte domenii ale vieții? Când ne uităm la emisiile de carbon, când ne uităm la mobilitate, aceasta creează o problemă pentru planeta noastră. Nu ne gândim niciodată să spunem că o vom rezolva prin excluderea industriei care a creat-o. Industria poate fi un actor puternic în furnizarea de tehnologie, de investiții și de cunoștințe în vederea găsirii unei soluții. Ar trebui să ne eliberăm de moștenirea trecutului, să punem în aplicare validarea științifică etape de validare științifică și să ne deschidem la faptul că toată lumea are un rol de jucat în rezolvarea acestei probleme, care este una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume în prezent pentru mai mult de un miliard de oameni.

Material susţinut de Philip Morris România