Patronatele din Energie avertizează că taxa de 1,5% pe construcțiile speciale, cunoscută drept "taxa pe stâlp", amenință investițiile și competitivitatea economică.
Taxa a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.
Federația Patronatelor din Energie (FPE) atrage atenția Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă și fără un dialog social prealabil, "ceea ce contravine principiilor bunei guvernări și recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern și patronate".
Patronatele consideră că această taxă este "excesivă și ar putea avea un impact sever" asupra sectoarelor economice strategice.
"Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice.
Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate).
Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației.
În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.
Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea", se arată într-un comunicat transmis luni de FPE.
În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive, atrage atenția FPE.
"Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung", potrivit sursei citate.
Reacție cu privire la taxa pe stâlp a avut și Asociația Energia Intelgentă care avertizează că aceste taxe vor fi plătite de populație ca urmare a creșterii prețurilor.
"Investițiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar și de investitori care oricum au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investi în România. În situația în care nu vom reuși să menținem aceasta încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investițiile în sectorul energetic se vor restrânge și vom culege în maxim 2 ani (o dată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele și să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea și cine nu va avea lumină și căldură.
O altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă, va afecta investițiile în derulare atât de necesare în prezent în sectorul de gaze și energie electrică din considerente de securitate. În primul rând ne găsim într o situație extrem de periculoasă de a se rebloca (pentru a câta oară) investiții extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României – Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc.. Avem un scenariu 2014, care se repetă și deja putem să anticipăm rezultatele pentru România", mai atrage atenția asociația.
Potrivit asociației, pe lângă problema de securitate (reducerea/înghețarea investițiilor), pe care o creează această ”ordonanță trenuleț” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife și în cheltuielile de producție, și mai departe în prețuri.
"Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme și clădiri aferente instalațiilor tehnologice), am evaluat o creștere a prețului la gaze cu cca 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent.
Populația va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creșterea prețului la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025", potrivit asociației.
