Peste 6 milioane de români cotizează degeaba la pensii

Românii care îşi pun speranţele în pensiile private, obligatorii sau facultative, vor fi dezamăgiţi având în vedere că profitabilitatea acestora a intrat în picaj accelerat. Randamentul mediu a căzut de la 9,8523% la 4,8757%, între ianuarie 2015 şi ianuarie 2016. Cum domnia dobânzilor negative va mai dura ani buni, oamenii se vor trezi săraci lipiţi după contribuţii lunare de 20-30 de ani, scrie Jurnalul Național.

Fondurile de pensii private, obligatorii şi facultative, se confruntă cu o scădere accentuată a profitabilităţii pe fondul dobânzilor negative la depozitele bancare, dar şi a randamentelor titlurilor de stat aflate la minime istorice. Problema este că dobânzile reduse vor continua în anii următori. “Din ultimele poziţii pe care le-au avut analiştii americani de marcă, până la guvernatori ai FED, vorbim de ani şi ani în care dobânzile să fie foarte jos, nici pe departe în limitele cu care ne-am obişnuit”, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR la un seminar de specialitate. Acesta a mai explicat că această perspectivă are o implicaţie “dramatică” asupra industriilor financiare de tipul asigurarilor şi pensiilor private, pentru că acestea nu pot funcţiona în paradigma lor actuala decât pe baza unor randamente sigure.

Unde sunt investiţi banii

Peste 24,67 miliarde de lei au adunat, până la finalul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) de la cei 6,56 milioane de români care contribuie la acest sistem, conform datelor ASF. Peste 65% din aceşti bani sunt investiţi în titluri de stat româneşti, ale căror randamente sunt în scădere de la 2% la 0,5% pentru o perioadă de un an. Pe locul doi cu 18,6% sunt acţiunile listate la bursă, iar pe trei, cu 6,3% sunt depozitele bancare. Restul banilor este plasat în obligatiuni sau fonduri mutuale. Legislaţia actuală nu permite fondurilor de pensii obligatorii să facă plasamente mai riscante pentru că statul român garantează contributorilor că-şi vor primii bani chiar şi în cazul falimentului fondului de pensii, mai puţin comisioanele plătite.

Situaţia este chiar mai gravă în cazul fondurilor private obţionale care au strâns până la finele anului trecut 1,25 miliarde de lei de la cei 382.318 de participanți. Plasamentele nu diferă prea mult, circa 65% în titluri de stat, 20% în acţiuni listate şi 3,7% în depozite bancare, restul în obligatiuni şi fonduri mutuale. Aceşti bani nu sunt garantaţi de statul român.

Probleme în toată Europa

Defictele mari ale fondurilor de pensii ridică probleme în Europa, dar şi în SUA. Schemele din toată UE sunt presate de numărul în creştere al pensionarilor în raport cu forţa de muncă şi de reducerea veniturilor din dobânzi. În Marea Britanie, diferenţa dintre veniturile atrase de schemele de pensii britanice şi ceea ce plătesc ele ca beneficii a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Acesta este unul dintre efectele randamentelor extrem de reduse ale obligaţiunilor. Şi nemţii sunt îngrijoraţi că noul mediu investiţional creat de Banca Central Europeană, care ţine dobânzile real negative, le pune în pericol economiile şi pensiile private, scrie The Wall Street Journal.

În 2050, sistemul de pensii va fi în colaps

Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a declarat recent că actualul sistem de pensii ar putea intra colaps în anul 2050. În România, populația va continua să se diminueze pe termen lung, de la aproximativ 19 milioane de locuitori câți vor fi în 2020 la 17,4 milioane de români în 2060, conform predicțiilor Eurostat. Odată cu această situație, scade numărul persoanelor angajate din economie și se accentuează fenomenul de emigrare, ceea ce va duce la creșterea dependenței pensionarilor de populația activă în următorii ani, cu impact major asupra modului în care vom trăi la pensie. În aceste condiţii, Pâslaru a mai precizat că actualul sistem de pensii speciale este nesustenabil pe termen lung. Totuşi, el a precizat însă că acest guvern nu se va atinge de pensiile speciale. „În 2010 am avut o lege cadru pentru pensii, de atunci am avut 7 categorii de pensii speciale, anul acesta mai avem în Parlament o serie. Acestea se depărtează de principiul contributiv”, a declarat ministrul Muncii.

Participanţii la fondurile private obligatorii vor primi înapoi doar contribuţiile plătite, nu şi comisioanele reţinute de administratori.