Val de suspendări ale firmelor românești, în contextul temerilor de recesiune. Câte firme și-au încetat, de nevoie, activitatea
Publicat acum 8 ore si 28 minute
“Deocamdata nu se poate vorbi de o reluare a trendului ascendent, deoarece cresterea economiei este bazata doar pe o crestere a exporturilor conjuncturala. Atata vreme cat nu se produce o redresare a IMM-urilor nu vad nici o sansa de redresare reala a economiei”, a declarat Dinu Patriciu.
Potrivit acestuia, cresterea de 1,5% estimata pentru acest an de autoritatile de la Bucuresti si de Fondul Monetar Internationala (FMI) “nu este o crestere reala”, fiind doar un semnal “vag pozitiv”.
“Noi avem nevoie de cresteri de peste 7-8% pe an ca sa avem motive motive de bucurie”, a adaugat Patriciu.
Acesta considera ca un ritm de crestere de acest nivel se poate obtine doar cu masuri de reforma extrem de hotarate, care nu inseamna neaparat si “suferinta”, cum ar fi micsorarea aparatului de stat , flexibilizarea legislatiei in sensul reducerii barierelor birocratice si privatizarea rapida a tot ce mai este in proprietatea statului.
Dinu Patriciu in aceste momente afaceri in retail, media, imobiliare,bancar si IT. Potrivit topului Forbes, el este cel mai bogat roman, cu o avere de 2,2 miliarde de dolari, cei mai multi din bani facandu-i in 2007 cand a vandut grupul Rompetrol kazahilor de la KazMunaiGaz.
Omul de afaceri declarase, in toamna anului trecut, ca in Romania criza este de-abia la inceput si nu poate estima cat va dura, pentru ca nu au fost luate cu adevarat masuri anticriza ca in alta tari. La acel moment, el spunea ca perioada de criza va dura atata timp cat nu se vor lua masuri de stimulare a cresterii economice si a consumului intern.
Patriciu a fost un adversar puternic al incheierii unui acord intre Romania si Fondul Monetar International (FMI) de la bun inceput, declarand chiar ca oficialii FMI nu stiu nimic despre economia romaneasca si ar trebui trimisi cat mai repede “acasa”. El a criticat masurile de austeritate luate de statul roman, in urma acordului cu FMI, pledand in schimb pentru o relansare a economiei cu masuri precum reducerea cotei unice de la 16% la 10% si un TVA de 15%.
Reprezentantii FMI au naruit azi sperantele intr-o eventual reducere a taxelor in viitorul apropiat, declarand ca o reducere a TVA, a cotelor de contributii sociale, dar si a altor taxe, este posibila doar pe termen lung, in urmatorii 5-10 ani, potrivit concluziilor misiunii FMI in Romania. Autoritatile romane declarasera anterior ca iau in calcul o reducere a contributiilor sociale din a doua jumatate a anului, o masura ceruta de altfel insistent de mediul de business.
Potrivit lui Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, reducerea taxelor va fi posibila doar atunci cand Romania va reusi sa aiba o colectare mai buna a acestora si totodata o administrare mai buna a banilor. Franks a precizat in acelasi timp ca autoritatile romane au fost de acord sa asigure o stabilitate in sistemul fiscal in urmatorii ani.
Franks a anuntat azi ca statul roman va incepe in curand procedura de vanzare a unor pachete semnificative de actiuni de la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz.
“Ne concentram in mod deosebit pe sectorul energetic si transporturi, care sunt esentiale pentru cresterea economica. In lunile care vor urma, autoritatile vor demara vanzarea unor pachete semnificative in companii energetic de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz si altele”, a declarat Jeffrey Franks, citat de Mediafax. El a atras atentia ca la fel ca in sectorul energetic, companiile ineficiente si insuficiente capitalizare din domeniul cailor ferate nu fac fata si este necesara restructurarea acestora, impreuna cu aducerea de manageri din sectorul privat.
FMI a incheiat azi vizita de evaluare inainte de semnarea unui nou acord de finantare a Romaniei, de aceasta data unul “preventiv”. Seful misiunii a precizat ca s-a ajuns la un acord privind politicile economice din noua intelegere, iar scrisoarea de intentie va fi analizata in boardul FMI cel mai probabil la sfarsitul lunii iunie. Noul acord, incheiat pentru doi ani, are o valoare de circa 3,5 miliarde de euro si va fi insotit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.
Institutul National de Statistica urmeaza sa anunte vineri datele privind evolutia PIB in primul trimestru al anului, care ar urma sa arate daca economia a iesit, cel putin tehnic, din recesiune. Presedintele Traian Basescu a declarat recent ca iesirea din recesiune nu inseamna si iesirea din criza, dar Jeffrey Franks s-a aratat azi mai optimist, afirmand ca o o noua recesiune in Romania in urmatorii ani este putin probabila.
Acordul anterior fusese convenit in 2009 si a avut o valoare totala de circa 20 miliarde de euro, dintre care contributia FMI a fost de 12,95 miliarde de euro, restul reprezentand banii de la Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
