Delegația FMI începe, marți, vizita anuală în România. Experții internaționali care analizează economia românească au prima întâlnire cu ministrul Finanţelor. Au cerut date privind noile taxe care intră în vigoare de anul viitor, dar și date privind bugetul țării de anul viitor.
La Ministerul de Finanţe, delegaţia va fi primită de secretarul de stat Daniela Pescaru. Ministrul Finanțelor lipsește din țară. Marcel Boloș participă, Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de finanțe.
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional va fi la Bucuresti în perioada 5-8 noiembrie.
Vizita FMI prinde Guvernul "pe picior greşit". Recomandările experţilor de la Fondul Monetar au fost ignorate de Guvern. Fondul Monetar Internaţional a recomandat la ultima vizită eliminarea facilităţilor fiscale, reducerea pragului pentru IMM şi introducerea unui impozit progresiv.
Printre recomandările făcute se numără şi introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii sau impunerea unor accize suplimentare pe combustibilii fosili, precum şi creşterea impozitării proprietăţilor. O parte din măsurile recomandate de FMI se regăsesc şi în reformele din PNRR care bat pasul pe loc.
"O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul în perioada 5 - 8 noiembrie, pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice", se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
În cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.
Conform noilor cifre publicate de FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite, de asemenea, în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.
Totodată, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
