Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 3 ore si 48 minute
”Aveți determinanții inflației, nu-i mai menționez, în principal evoluția prețurilor în sectorul energetic. Inflația ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, nu este numai în România.
Aveți indicele armonizat al prețurilor de consum în Europa, ca să putem face o comparație. România nu este ”fruntașă” în acest domeniu. Suntem pe locul 7, ceva mai mult decât media inflației în Uniunea Europeană, de 9,6 la sută. Dar mai importante mi se par două lucruri. În primul rând, și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5 la sută. Un studiu arată câte țări, din 60 analizate, mai au o inflație mai mică de 2 la sută sau egal cu 2 la sută, o țintă acceptată pe plan mondial. Observați că, în acest moment, avem 0 țări cu inflație scăzută de 2 la sută. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.
Rata inflației și-a identificat creșterile. Indicele mediu anual al IPC este totuși cu o singură cifră dar urmează să crească în funcție de inflația anuală.
Inflația scăzută nu este nicăieri mai jos de 2%. În România accelerarea ratei inflației s-au datorat energiei, combustibililor, utilităților dar și bunurilor alimentare. Dacă nu era schema de compensare la utilități, inflația sărea de 20%!
Criza energetică alimentată de situația geo-politică au favorizat creșteri în cazul carburanților până în urmă cu câteva săptămâni. Prețul țițeiului a dus la creșterea prețului la carburanți. Influența prețurilor mari la energie s-a dus mai mult în ceea ce privește produsele alimentare procesate și au fost influențate și de secetă. Primele semne pozitive sunt în ceea ce privește materiile prime. Vom micșora pasul de creștere a ratei dobânzii. Este o tendința semnalată și pe plan mondial.
Sunt posibile presiuni inflaționiste pe piața forței de munca. E rezonabil, nu arată încă rău, au fost creșteri de productivitate. Avem o deteriorare a activității. Vedem o persistentă alertă de creștere a salariilor și vor fi consecințe.
Avem un deficit de forța de muncă care este în creștere. Rata șomajului este în scădere, ceea ce poate să reflecte o tensionare a pieței muncii. Nu suntem optimiști in ceea ce privește piața muncii din cauza inflației pentru ca tensiunile pot sa mai apăra!”, a declarat, marți, Mugur Isărescu.
