Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 2 ore si 4 minute
În concluziile publicate joi, la finalul vizitei, experţii prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor, şi subliniază că, în aceste condiţii, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.
"Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile", se precizează în comunicatul FMI.
Potrivit sursei citate, deşi eforturile pentru a limita cheltuielile care nu au legătură cu pensiile şi a îmbunătăţi eficienţa guvernului şi administraţiei fiscale sunt binevenite, contribuţia lor potenţială la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt. "Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale", susţin experţii FMI.
În context, FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv.
O altă opţiune menţionată de experţii FMI este creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard. De asemenea, experţii FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili precum şi creşterea impozitării proprietăţilor, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.
Referitor la impactul reformei pensiilor, experţii FMI recomandă elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
"În elaborarea şi implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este vitală. Discuţiile pregătitoare şi comunicarea planurilor referitoare la reformarea taxelor ar facilita activitatea de planificare a firmelor şi gospodăriilor şi ar îmbunătăţi climatul investiţional", subliniază experţii FMI.
Citeşte şi: FMI a venit în România doar să ia notițe, Guvernul discută cu delegaţia, dar ia propriile decizii. Ministrul Muncii: "Este o chestiune de rutină"
În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2024, experţii FMI se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%, pe fondul consolidării consumului şi cererii externe.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
FMI a venit în România doar să ia notițe
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a venit în România doar să ia notiţe şi să facă anumite propuneri după discuţiile cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai Băncii Naţionale a României. Astfel, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunţat că întâlnirile cu delegaţia FMI au fost formale.
Concret, România se bazează, în principiu, pe fondurile europene în valoare de zeci de miliarde de euro, acestea fiind resursa cea mai eficientă pentru dezvoltare masivă în următorii ani, astfel că guvernul nu mai depinde de banii de la FMI.
De asltfel, o delegaţie a FMI a fost în România şi în toamna anului trecut, atunci când oficialii au propus majorarea TVA, însă premierul Marcel Ciolacu a exclus din start o astfel de măsură, iar TVA a rămas la 19%.
Mai mult, FMI a ratat şi ultimele prognoze privind România, ultima fiind referitoare la un deficit de peste 6% la finalul anului 2023, în realitate acesta fiind de 5,7%.
