Ministrul Energiei nu se uită la bani când vine vorba despre noul său departament, în timp ce alte instituţii ale statului fac disponibilizări.
Constantin Niţă s-a mutat deja într-un nou sediu, iar în curând va da drumul la angajări. Luat la întrebări, ministrul evită să dea prea multe detalii despre banii cheltuiţi cu structura pe care o conduce.
Constantin Niţă încearcă să-şi pună la punct Departamentul pentru Energie fără a cere sprijinul colegului liberal, Varujan Vosganian. Ministrul nu vrea să dezvăluie cât plăteşte pentru noile birouri din Calea Victoriei, în care s-a mutat luna trecută.
"Avem contract de comodat. Plătim tot ce folosim acolo. Nu sunt proprietatea noastră mobilierul, tot ce avem acolo. (...) Ce să platesc? Am un contract de comodat, înseamnă că folosesc bunurile altuia şi plătesc ceva modic pentru asta", a spus ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
Deşi recunoaşte că are nevoie de personal numeros pentru a conduce o astfel de structură importantă, Constantin Niţă evită să spună clar câţi angajaţi va avea în subordine.
"Ca să fiu sincer nu ştiu. Trebuie să luăm tot ceea ce ne trebuie pentru funcţionarea departamentului, adică corp de control, împărţită Direcţia juridică pentru că avem foarte multe pe aceasta temă, audit, persoanal, tot ce înseamnă departamentul acesta. Oamenii vor proveni numai de la Ministerul Economiei", a spus Niţă.
Miza deţinerii şi conducerii departamentului pentru Energie este uriaşă. Mai exact, Constantin Niţă coordonează societăţi precum Romgaz, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Apelor Minerale, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica.
Aceste companii deţin monopoluri şi sunt, în mod tradiţional, generatoare de profituri mari. În plus, sunt incluse participaţiile statului la două dintre cele mai importante companii din România - OMV Petrom şi Rompetrol Rafinare - şi este coordonat cadrul legislativ pentru domeniul energiilor regenerabile, unul dintre cele mai de interes pentru investitorii străini din ultimii ani.
Citeşte şi
Ministrul Energiei ajută termocentralele falimentare pe banii românilor, deşi curentul de la acestea e de două mai scump decât cel de la Hidroelectrica