Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 2 ore si 5 minute
"Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize care, vă spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din iannuarie (...) Sper ca până la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, codurile să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental", a spus Vâlcov.
Ministrul Finanţelor a arătat că relaxarea fiscală gândită pentru următorii 5 ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani, în care obiectivul este depăşirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.
"Ne dorim ca în 12 ani România să depăşească media UE privind PIB per capita. Nu se poate fără o creştere economică susţinută. Media de 3% din ultimii ani nu e suficientă petru recuperarea decalajelor", a spus Vâlcov.
El a arătat că deşi România este parte a Uniunii Europene şi membră NATO, se găseşte într-un mediu competiţional acerb, iar o fiscalitate pro investiţională ar putea să reprezinte un atuu important.
Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.
Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.
De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.
