Majorarea pensiilor din ianuarie 2024: câteva mere pe zi în plus | Cristian Păun, analist economic: "Pensionarii pierd, ca putere de cumpărare"

Iată ce înseamnă, de fapt, această majorare de 13,8%, pentru că din ianuarie pensiile ar trebui să fie indexate cu rata inflației.

Pentru o pensie de 1.785 lei, această creștere de 13,8% înseamnă 246 de lei, adică pe zi aproximativ 8 lei, echivalentul a câteva mere, spre exemplu. 

Analiştii economici atrag atenţia, însă, că pensionarii nu vor avea prea mult de câştigat nici după majorarea pensiilor de la început de ianuarie, când creşterea se va face cu rata inflaţiei.

"În primul rând, aceste majorări, dacă ne referim la pensii, sunt absolut normale și din punctul meu de vedere sunt oarecum insuficiente, pentru că rata inflației a fost într-adevăr de vreo 16,7%.

Citeşte şi: Cresc pensiile: Câţi bani primesc în plus românii în funcţie de anul naşterii. Tabelul după vârstă, anul pensionării şi stagiul de cotizare

Cristian Păun, analist economic: "Ca putere de cumpărare, pensionarii pierd"

A fost un ritm de creștere a salariului mediu net brut ca fiind negativ și a mai tras în jos această majorare, dar de fapt, ca putere de cumpărare, pensionarii pierd. 

De la 1 ianuarie, le crește pensia, dar doar cu 13,7%, și nu cu 16,7% cât a fost inflația în 2022, ca să nu mai spunem că inflația în 2023, cel puțin pe zona pensionarilor, eu zic că se apropie mai degrabă de 10%.

Deci pensionarii au pierdut undeva la un sfert din puterea lor de cumpărare şi fără această majorare de la 1 ianuarie, mie mi se pare că li se face o foarte mare nedreptate.

Legat de celelalte salarii - salariul minim tu poți să-l crești, poți să-l faci 10.000 euro mâine. 

Problema este dacă economia reală poate să plătească acest salariu minim și din punctul meu de vedere trebuie să creștem aceste salarii minime, poate sectorial, într-o negociere mai degrabă sindicate-patronate și să ținem cont de productivitatea muncii în fiecare sector. 

Apoi, să nu mai folosim acest salariu minim oarecum ca o pârghie politică electorală, pentru că el nu are treabă cu așa ceva. El are treabă cu economia reală. Această sumă (181 de lei - n.r.) nu acoperă tot ce s-a majorat în ultimul an. 

Vezi şi: Marea recalculare a pensiilor. Tabelul care arată cine sunt românii cei mai defavorizaţi după majoarea din 2024

Tot ce trebuie să înțeleagă românii - şi cei care sunt angajați și românii care sunt angajatori, patroni  - este că trebuie să facă tot posibilul să nu fie plătiți cu salariul minim. 

Până la urmă, salariul tău este plătit de ceea ce produci tu și atunci tu trebuie să faci eforturi să te educi, să te specializezi, să ai poate un al doilea job, să încerci pe cât posibil să nu te limitezi la acest salariu minim și asta înseamnă foarte multe, inclusiv pe zona de antreprenoriat, pe zona patronatelor şi pe zona guvernării. 

Economia trebuie să înflorească și trebuie să aducem investitori noi în economia românească care să se bată pe cei care sunt angajați în economia reală. Doar așa putem crește sănătos salariile. 

Această creștere din pix este iluzorie, adică să te apuci tu să crești salariul minim cum vrei tu, ca Guvern. Nu e în regulă să faci asta, salariul fiind un preț al pieței muncii, rezultatul cererii și al ofertei de muncă din piață", a spus Cristian Păun, analist economic, luni, la Antena 3 CNN.

În România, aproximativ 1,5 milioane de români sunt în continuare plătiți cu salariul minim.

Printre principalele reglementări din noua lege a pensiilor

- introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivităţii;

- stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați; 

- stagiul minim este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani; 

- reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv în condiții de muncă speciale și deosebite, în condiții de handicap sau au depășit stagiul complet de cotizare; 

- stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime;

- normalizarea condițiilor speciale și deosebite de muncă până în anul 2035; 

- acordarea unor beneficii pentru mame, care se pot pensiona mai devreme cu câte şase luni pentru fiecare copil pe care l-au născut şi crescut, până la vârsta de 16 ani, în limita unei reduceri maxime de trei ani şi şase luni; 

- luarea în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor nepermanente pentru care s-au plătit contribuții.

Vezi şi: Pensionarii români care vor primi peste 3.000 de lei în plus la pensie, din 2024. Tabelul care arată cine sunt beneficiarii

Cum află românii când se pot pensiona

Când mă pot pensiona - este o întrebare care îi interesează pe mulţi români, fie că încă lucrează şi urmează să iasă la pensie, fie că deja s-au pensionat, dar anticipat.

Acum puteţi afla în mai puţin de un minut data la care vă puteţi pensiona, fie că e vorba de pensie anticipată, pensie anticipată parţial sau pensie pentru limita de vârstă.

Tot ce aveţi de făcut este să intraţi pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, să vă completaţi data naşterii şi sexul, apoi aflaţi data pensionării (Explicaţii în Galeria foto).