Bugetul Casei Naţionale de Pensii va avea nevoie de transferuri masive de fonduri, având în vedere că numărul pensionarilor, în unele judeţe, îl depăşeşte cu mult pe cel al angajaţilor. De altfel, Guvernul deja colectează mai puține taxe pe venit și contribuții sociale.
Judeţele din sudul şi estul României tind să aibă o proporţie mai mare de pensionari în raport cu salariaţii.
Pe locul unu în top se află judeţul Teleorman, care are un număr de peste 83.000 de pensionari la un număr de peste 56 de mii de salariaţi. Asta înseamnă o discrepanţă de 48%. Practic, doi angajaţi muncesc o lună întreagă pentru ca din contribuţiile lor să fie plătită o singură pensie.
Următorul judeţ pe lista cu cele mai mari inechităţi este Vaslui, unde vorbim de 80.000 de pensionari, tot la aproximativ 56.000 de salariaţi. Asta în timp ce în Botoşani, unde sunt 76 de mii de pensionari, vorbim de o discrepanţă de 25%.
La polul opus, judeţele Ilfov, Timiş şi Cluj au un număr semnificativ mai mare de salariaţi comparativ cu cel al pensionarilor.
În Capitală, sunt doar patru pensionari la fiecare 10 angajați. Acest raport indică o populație activă mare, în principal datorită numărului mare de companii, instituții guvernamentale și organizații internaționale care au sediul în București.
În Cluj şi Timişoara, unde există, de asemenea, o economie diversificată, în special în sectoarele IT, tehnologie și servicii, dar şi cele mai importante universități din România, este de înţeles existenţa unui număr mare de angajați tineri și calificați.
În ultimii şapte ani, cheltuielile totale cu pensiile au crescut de la 63.6 miliarde lei, la aproximativ 131.4 miliarde lei, în timp ce subvenţiile au crescut de la 4.7 miliarde lei la 21.5 miliarde lei.
Când numărul de pensionari depășește numărul de angajați, se creează o presiune semnificativă asupra sistemului de pensii, care se vede clar din aceste cifre. Contribuțiile colectate de la salariați nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile celor retrași din activitate.
Acest dezechilibru poate forța guvernul să majoreze impozitele, să reducă alte cheltuieli publice sau să crească şi mai mult datoria publică, pentru că trebuie să se împrumute.
