INCOME. Ce s-a ales de afacerile corupţilor

Actiunile în forţă ale procurorilor din ultimul timp în lupta anticoruptie lasa urme adânci în economie dar ridica şi multe semne de întrebare asupra unor afaceri importante de pe piata. 

 

Antreprenorii si oamenii de afaceri români care au fost arestati au lasat în urma businessuri de aproape 8 miliarde de lei, active bancare de 4 miliarde de lei si aproximativ 16.000 de angajati, arata o analiza a ZF. 

 

Pe lânga necesitatea recuperarii prejudiciilor din dosarele DNA este si aceea de sustinere a mediului de afaceri.  

 

Analiştii economici susţin ca businessul românesc a fost grav afectat şi trebuie protejat mai ales în situaţia în care antreprenorii români nu prea îşi pun problema succesiunii în cadrul firmelor şi din acest motiv, în unele cazuri, vedem cum afaceri de milioane de euro se duc pe apa sâmbetei iar mii de angajaţi ramân pe drumuri, îngroşând rândul şomerilor. 

 

Subiectul a fost dezbătut în ediţia de sâmbătă a emisiunii "Income", realizată de Adrian Măniuţiu, la Antena 3. 

 

Profesorul Mircea Coşa a explicat că lucrurile merg într-o direcţie bună, din punct de vedere al curăţeniei făcut în sistem, dar că cineva trebuie să aducă şi măsuri pentru a proteja mediul economic.

 

"Lucrurile merg într-o direcţie care trebuia să vină, să folosm termenul curent, curăţirea mediului politic şi economic, însă DNA este o instituţie care nu reformează economia. Cineva trebuie să facă asta. Cred că sunt primul care a sesizat această problem. Mă mir că la această dată nimeni nu şi-a pus problema ca această situaţie generată de DNA, necesară, binevenită, să fie acompaniată de măsuri care să protejeze mediul economic românesc. Mediul economic românesc este în competiţie cu firme şi societăţi străine pe o piaţă liberalizată, mediul privat este cel care crează cele mai multe locuri de muncă, generează cele mai mari venituri. Am sugerat două lucruri: trebuie să existe ceva, o instituţie, un departament, la nivel guvernamental, care să aibă în observare ce se întâmplă cu business-ul care a rămas fără patron şi să poată procura idei, în aşa fel încât să se poată păstra locurile de muncă. Lucrătorii din firmele respective nu au nicio vină. În al doilea rând, aş vrea să ştiu ce se întâmplă cu fondurile care se recuperează. În alte ţări, au fost luate măsuri suplimentare, care să poată recupera fondurile pierdute, mai repede sau în proporţie mai mare. Suntem în situaţia în care trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă în epoca post-DNA?"

 

De asemenea, liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a explicat că astfel de acţiuni produc efecte în lanţ şi foarte mulţi oameni, care nu au nicio vină, au de suferit. 

 

"Evident că trebuie să găsim soluţii la nivel naţional, pentru a păstra locurile de muncă ce pot fi afectate de această operaţiune a DNA. Eu aş vrea să vă dau un singur exemplu, un caz naţional, proaspăt. O companie de transport de călători pe calea ferată, Regiotrans. Unul dintre acţionari este în arest, al doilea s-a sinucis. Să vedeţi impact: Compania asta avea un număr de 560 de trenuri pe zi. Subit, i se retrage certificatul de siguranţă de către instituţiile statului, pentru că vreo 20 de automotoare din vreo 200 şi ceva, nu corespundeau unor norme legale. Mi se pare excesiv să îi iei licenţa pentru absolut tot. Cine putea să preia fluxul de călători? CFR Călători a preluat 56 de trenuri din total, deci vreo 10%. Nu se pot acoperi acum celelalte trasee, asta înseamnă lucrători care nu ajung la muncă, tineri care nu ajung la şcoală. În lanţ, această decizie afectează mai multe companii, generează pierderi masive şi, mai mult, acum sunt afectaţi 3.000 de salariaţi, din care 1.500 au intrat în fără plată. Impactul este enorm."