Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 7 ore si 5 minute
Persoanele fizice care detin cladiri cu o alta destinatie decat cea de locuinta vor plati un impozit reprezentand pana la 2% din valoarea impozabila, iar impozitul pe masini va fi majorat semnificativ, de doua ori si jumatate in cazul autoturismelor cu motorizari de pana la 1.600 centimetri cubi.
Modificarile rezulta din proiectul de schimbare a Codului Fiscal, elaborat de Guvern.
Documentul stabileste ca persoanele fizice, care in prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabila a cladirii, vor fi obligate sa achite pentru cladirile nerezidentiale un impozit cuprins intre 0,25 si 1,5% din valoarea calculata de catre un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabila, daca nu exista un raport de evaluare.
Astfel, persoanele fizice vor fi taxate similar firmelor care detin astfel de cladiri. Cota impozitului pe cladiri pentru care exista un raport de evaluare va fi stabilita de primarie.
In acelasi timp, proiectul modifica valorile de impozitare si coeficientii de ajustare pentru locuintele persoanelor fizice, insa suma de plata va ramane foarte apropiata de valorile actuale.
Modificari vor fi efectuate de Guvern si la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plata creste proportional cu rangul si zona localitatii, ajungandu-se la cresteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Pentru proprietarii de masini, impozitul va creste de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi in cazul autoturismelor cu motoare de pana la 1.600 cmc inclusiv si de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru masinile cu o capacitate cilindrica cuprinsa intre 1.601 cmc si 2.000 cmc inclusiv.
Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scadea insa, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, reducerea continuand si pentru masini cu motoare mai mari.
Majorari de impozit vor fi efectuate si pentru masini de marfa, motociclete, barci cu motor, scutere de apa.
Proiectul noului Cod Fiscal prevede ca indexarea in functie de inflatie o data la trei ani va fi efectuata in viitor de catre consiliile locale, nu de Guvern, si ca impozitele si taxele locale vor putea fi majorate, anual, cu „maximum 50%” fata de nivelul stabilit, in functie de conditiile specifice zonei.
Legislatia actuala stabileste ca impozitele si taxele locale sunt indexate o data la trei ani prin hotarare de guvern, in functie de rata inflatiei calculata de la ultima indexare, iar administratia locala poate majora suma de plata printr-o cota aditionala, dar nu mai mult de 20% fata de nivelul stabilit de Guvern.
La sfarsitul anului trecut, Guvernul s-a angajat in fata Fondului Monetar International, prin scrisoarea de intentie, ca nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autoritatilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumularii de arierate si inregistrarii unui deficit la nivel teritorial.
Proprietatea se suprataxeaza cand se observa ca se majoreaza economisirile
Iata ca dupa ce s-a impozitat proprietatea companiilor cu celebra „taxa pe stalp” trebuia sa fie repusa pe tapet si impozitarea proprietatilor populatiei.
Dupa cum se observa, proprietatea se taxeaza in Romania atunci cand se majoreaza economisirea. In 2009, de pilda, Banca Nationala a stimulat cresterea depozitelor populatiei pentru a compensa lipsa economisiriilor de import si a se finanta deficitul bugetar urias, de 9% din PIB. Dar stiti ce a facut in anul urmator guvernul de dreapta condus de Emil Boc?
A venit cu ideea de a indexa taxele pe proprietate cu rata inflatiei din ultimii trei ani. Adica, desi inflatia e tot o taxa si proprietatile imobiliare si impozitele n-au nicio legatura cu cosul de consum pe baza caruia se calculeaza rata inflatiei, Boc a aratat ca se poate. Statul le-a luat oamenilor de tot, banii pe care anterior ii imprumuta.
Dupa care, la jumatate exercitiului fiscal 2010, acelasi guvern a refuzat sa se uite in ochii celor care-si platisera integral taxele locale si a decis sa dubleze - prin ordonanta de urgenta - impozitele pentru autovehiculele cu capacitate cilindrica de peste 2.000 cmc si sa diferentieze taxele pentru persoanele care au mai multe imobile.
Guvernul Ponta nu putea ramane mai prejos. Desi initial a lasat la latitudinea primariilor majorarea taxelor locale cu inflatia din ultimii trei ani, a revenit asupra deciziei dupa alegeri si a impus primariilor cu arierate, in 2013, cresterea taxelor. Ce daca unii proprietari apucasera sa le achite la inceput de an, nu era pacat sa n-aiba un cadru legal retroactiv?!
Apoi a scazut TVA la paine, dar a accizat in compensatie „luxul”. Iar in aceasta categorie au fost incluse autoturismele cu capacitate cilindrica de peste 3.000 cmc.
Deci, cine vrea o masina puternica va fi mai intai accizat, cum a hotarat Guvernul Ponta, dupa care va fi supraimpozitat cu taxe locale, cum s-a gandit Cabinetului Boc. Cu alte cuvinte, dupa ce oamenilor de afaceri le sunt taxate dividendele cu 16% si masinile de peste 3.000 cmc pe care le cumpara din dividende cu TVA majorat de 24% si, mai nou, cu accize, ce sa vezi?
Platesc taxe pe proprietate actualizate cu o taxa - inflatia - care in cazul masinilor cu motorizari mari sunt prohibitive. Iar aici, la capitolul motorizare, se mai ridica o problema. Ce e aceea o masina puternica? Un Aro 244 de 3.200 cmc, care are o putere a motorului de 90 cai putere? Sau un Porsche Cayenne ce dezvolta cu aceeasi cilindree o putere de trei ori mai mare?
Cel de-al doilea e intr-adevar un automobil puternic, dar pentru care se plateste un impozit similar cu cel pentru un Aro cu care se cara varza si cartofi.
Iar cumparatorii de masini cu motoare de peste 3.000 cmc platesc nu mai putin de sase taxe: timbrul de mediu, asigurarea RCA, taxa RAR, taxa de inmatriculare, acciza pe lux si impozitul anual pe proprietate.
CAS nu poata sa scada fara reforme structurale
Tabloul cronologic al cresterii poverii fiscale poate continua prin aceea ca dupa ce a preluat ideea de a indexa taxele pe proprietate cu inflatia din ultimii trei ani de la Guvernul Boc, Cabinetul Ponta a extins “notiunea”. El a indexat cu inflatia nu doar taxele pe proprietate, ci si cursul de schimb utilizat la calculul accizelor.
Iar dupa ce economisirile populatiei au dat semne ca sunt bine “erodate” de taxe pe proprietate si accize, si ca degeaba le-a stimulat politica monetara, firmele s-au pomenit ca au mai putina desfacere, raman cu capital excedentar si se duc sa-l depuna la banca. Nicio problema insa, cand se maresc economisirile companiilor se inventeaza un bir si pentru proprietatile lor. Astfel a aparut impozitul pe constructiile speciale zis si taxa pe stalp.
Si fireste ca, in continuare, dupa ce au fost supraimpozitate persoanele cu mai multe case si masini puternici printr-un act normativ de care s-a spus initial ca va actiona temporar, se dovedeste ca „Nimic nu este asa permanent ca un program guvernamental temporar” - vorba laureatului Nobel pentru economie Milton Friedman, si se ajunge ca „exceptiile” sa capete aer de normalitate, in conditiile in care persoanele fizice ce detin cladiri cu o alta destinatie decat cea de locuinta vor plati un impozit asemanator taxei pe stalp, si impozitul pe masinile cu motorizare mica va creste de doua ori si jumatate.
Iar atunci cand inflatia tinde sa scada, precum cursul utilizat la calculul accizelor, acesta-i un lucru negativ pentru Guvern, care modifica regulile pentru ca taxele locale sa poata fi indexate mai mult.
Toate aceste masuri au legatura cu initiativa Cabinetului Ponta de a scadea contributiile de asigurari sociale (CAS). Adica, asa cum s-a „compensat” reducerea TVA la paine cu suprataxarea luxului, la fel se reduce CAS pe seama taxarii proprietatii si a majorarii accizelor.
Cu alte cuvinte, pentru ca FMI n-a putut fi convins ca CAS poate sa se micsoreze fiindca se introduce taxa pe stalp si cresc accizelor, Guvernul „supraliciteaza” si face paguba si altor proprietari, pentru a primi in cele din urma girul institutiei financiare internationale.
Daca n-a inteles inca, reducerea CAS ar trebui realizata pe seama unor masuri de reforma care sa se materializeze in scaderea somajului si, implicit, in majorarea bazei de impunere. Cum s-a intamplat in Bulgaria, care, dupa reforma, isi poate permite sa practice CAS de 30%, nu de 45%, si sa atraga investitii straine.
Guvernul Ponta insa, in loc sa aiba in vedere micsorarea somajului si sa faca astfel sustenabila reducerea CAS, taie bazele dezvoltarii. Altfel spus, dupa ce BNR a reusit sa genereze cresterea economisirilor, vine statul sa ia cu accize si taxe pe proprietate banii cu care se puteau crea locuri de munca. Sau capitalurile companiilor sunt erodate cu taxa de stalp, pentru a nu mai avea de unde face investitii.
Dupa care persoanele fizice ce urmeaza a fi taxate pentru activele cu alta destinatie decat cea rezidentiala vor majora chiriile asa cum au scumpit Nuclearelectrica si Hidroelectrica curentul dupa introducerea impozitului pe constructii speciale. Ceea ce va raci mai mult secventa economica, va genera un nou val de insolvente si va creste cantitatea de credite neperfomante.
De aici se vede ca schema e gandita prost, fiindca guvernul nu recurge la reforme structurale.
Reformele structurale implica o taxare modica a proprietatii
Ce sunt reformele structurale? De curand s-a “decretat” iesirea din criza, dupa ce anterior Romania depasise perioada de tranzitie. Dar cu toate acestea avem un cadru fiscal ce functioneaza tot pe baza de scenarii de avarie, ca in urma cu trei cincinale.
Asadat iata ceea ce trebui sa se schimbe pentru a atrage deopotriva capital si forta de munca, cu scopul declarat de a imbunatati productivitatea.
Ca sa explicam mai clar, exporturile romanesti au o valoarea adaugata redusa, iar importurile - una mare. Avand in vedere aceasta situatie structural precara, e necesar sa ajungem sa producem niste marfuri macar cu o valoare adaugata medie, si pentru asta e nevoie sa atragem muncitori straini care sa ne invete sa le fabricam.
In prezent, sunt multi romani care lucreaza in afara si unul dintre negociatorii FMI ne sfatuia sa-i aducem inapoi. Dar nu cei ce muncesc in agricultura si genereaza o valoare adaugata scazuta ne intereseaza. Noi am avea nevoie - in schimbul taranilor romani - de niste muncitori spanioli care sa lucreze in domeniile deficitare.
Pe optica asta au mers polonezii, ai caror politicieni au avut si alte preocupari decat castigarea alegerilor, si acum pot produce bunurile pe care le cumparau inainte din afara. Paradoxal, cu import de forta de munca, somajul scade, iar bugetul si sistemul de pensii castiga, deoarece Romanie e subcapacitata.
Dar pentru ca cele spuse sa fie puse si in practica trebuie sa se renunte la secventa cu taiatul costurilor in care s-au specializat atat de bine Finantele. Pentru asta-i necesar ca proprietatea sa nu mai fie aproape deloc taxata. Fiindca in felul acesta ii incurajezi pe straini sa vina aici - atat pe investitori, cat si pe lucratori - si sa achitioneze inclusiv active imobiliare.
Taxarea potentialului de investire
Mai departe, ar mai fi cateva aspecte de lamurit care tin de etica, ca sa nu se mai bata politicienii cu pumnul in piept ca legea contine norma morala.
Impozitarea proprietatii reprezinta o noua impunere asupra unui venit deja taxat. Cei care n-au venituri suficiente sa achizitioneze proprietati nu-s impozitati, ci doar aceia care au capacitatea sa investeasca. Si ca nu cumva s-o faca, vine statul roman si le ia banii. Iata un exemplu tipic de dat cu stangul in dreptul.
Da, dar intre tari tocmai pentru a nu fi impozitata de doua ori aceeasi activitate exista tratate de evitare a dublei impuneri, de ce nu se pune la fel problema si in privinta taxarii proprietatii?!
Evident ca nu doar Romania taxeaza proprietatea, ci si alte tari europene, dar ei macar au deductibilitati. Adica, prima casa esti stimulat s-o ai, iar urmatoarele nu iti sunt suprataxate. Numai noi nu deducem nimic, ba mai si suprataxam ceea ce nu incurajam, desi suntem subconstruiti si avem o economie slab structurata.
E limpede ca Romania a ramas un stat cu reflexe socialiste, din moment ce nu-si incurajeaza cetatenii sa aiba proprietati, dar nu-i singurul exemplu care arata ca nu i se potriveste calificativul de economie de piata functionala. Romania nu se sfieste sa incalce un contract atunci cand impoziteaza pensiile.
In cazul celor mai multi salariati, deveniti ulterior pensionari, nu exista regula de a li se taxa aceasta forma de economisire cand o vor utiliza. Regulile jocului s-au schimbat, din nou, in timpul jocului...
Sigur ca daca se taxeaza economisirile fortate - pensiile - trebuie sa se impoziteze si economiile obisnuite, pentru ca si ele provin dintr-un venit deja taxat. Cu riscul de a se micsora potentialul investitional autohton, ca apoi sa se intrebe specialistii pe la seminarii de ce nu avem companii care actioneaza regional. Romania nu conteaza in Europa, fiindca e taxat permanent potentialul de investire pentru a le fi oferite romanilor bunuri publice care costa de 4-5 ori mai mult decat fac.
Taxarea celor cu masina si casa, perceputi ca fiind avuti, e pe gustul celor saraci, ce merg la vot. Problema este insa ca bogatii pot avea multe terenuri, case si masini, dar nu si bani lichizi.
Mai mult, sunt persoane care au mostenit un bun, adica, nici macar n-au stiut ce-si asuma daca-l cumpara. Ce sa faca acum cu proprietatea sa o vanda ca sa-si poate achita impozitul?
Iar la aceasta intrebare se mai pot adauga alte cateva din ciclul: Deocamdata...enigme
Activele nefinanciare, desi-s tot active, sunt taxate altfel decat cele financiare. E firesc sa fie impuse pe proprietate taxe in crestere, in conditiile in care activele imobiliare se plaseaza pe trend de scadere?
Si automobilele sunt active, cum le considera fiscul cand le impoziteaza, sau bunuri de folosinta indelungata, cum le categorisesc bancile cand le finanteaza? Iar daca-s active, de ce nu-s taxate si masinile de spalat?
