?Faţă de anul trecut, numărul dosarelor de executare silită a crescut în medie naţională cu circa 70%. În noiembrie faţă de octombrie, creşterea este de circa 12%?, a declarat pentru Cotidianul Iulian Urban, directorul unei companii specializate pe recuperare de creanţe. Concret, acest lucru înseamnă că, până la sfârşitul lui noiembrie, au fost scoase la vânzare aproape 6.000 de locuinţe folosite pentru a garanta un credit bancar.
Companiile specializate au anticipat creşterea numărului de executări silite, nu şi faptul că băncile nu reuşesc să vândă aceste bunuri sau că le oferă spre vânzare pe preţuri de două ori mai mici decât cele fixate în prealabil.
?Este adevărat faptul că numărul dosarelor de executare silită înaintate executorilor judecătoreşti a crescut, însă, în egală măsură, a scăzut numărul executărilor silite finalizate prin vânzarea bunurilor la licitaţie publică întrucât, în acest domeniu, criza financiară şi lipsa de lichiditate din piaţă se resimt acut şi duc la scăderea continuă a numărului de persoane care se prezintă şi sunt interesate de aceste executări silite şi de bunurile scoase la vânzare, întrucât aşteaptă o scădere a valorii lor sau chiar oportunitatea de a le cumpăra pe mai nimic?, a declarat Urban, pentru Cotidianul.
?Preţul de vânzare cerut de creditori este guvernat nu de valoarea înscrisă în contract, ci de cererea şi oferta din piaţă. Este adevărat că executorii judecătoreşti încep licitaţiile de la valoarea garanţiei înscrisă în contract, însă o fac doar formal întrucât, în realitate, deja, valoarea garanţiilor a scăzut cu până la 50 % din valoarea lor iniţială, astfel încât sunt cazuri în care creditorii nu îşi acoperă nici măcar debitul principal neachitat, fără să mai luăm în calcul dobânzile, penalităţile sau cheltuielile de executare silită?, explică şeful Urban şi Asociaţii.
Spre exemplu, o bancă importantă din România a scos la vânzare un apartament cu două camere în zona Floreasca. Preţul de adjudecare ? doar 50.000 de euro, cu 40% mai mic decât preţul zonei. Procedura de organizare a licitaţiilor privind executarea unui imobil este reglementată de Codul de Procedură civilă. Concret, executorul organizează o licitaţie prin care anunţă caracteristicile bunului scos la vânzare, valoarea debitului, debitorul executat, iar doritorii sunt invitaţi să participe la licitaţie. Dacă la prima strigare nu se prezintă nimeni, executorul trebuie să coboare preţul de vânzare pentru a trezi interesul cumpărătorilor.
?În general, sumele mari ajung arareori în faza de executare silită, pentru că ele ţin în general de clienţii de magnitudine ai băncii şi se preferă căutarea până în pânzele albe a unor soluţii de compromis. Mai sunt şi manageri de bancă ce preferă să nu se ajungă aici din diverse motive care ţin de imaginea lor?, a declarat Urban, pentru Cotidianul.
Ca urmare a problemelor financiare care acaparează întreaga economie, băncile dau dovadă de mai multă înţelegere faţă de clienţii care au probleme în a-şi achita ratele.
?Noi încercăm să ne înţelegem cu restanţierii în limita prevederilor legale. Bineînţeles, ajungem la consens doar acolo unde situaţia debitorului nu este foarte gravă. Încercăm, în general, să evităm executările silite. Tratăm separat fiecare situaţie în parte. Nu este vorba despre o strategie generală a băncii, însă vă pot spune că ajungem la înţelegeri de genul reeşalonării ratelor sau chiar la amânarea plăţii pentru o anumită perioadă?, a declarat pentru Cotidianul reprezentantul unei bănci din top 5.
Mai mult, majoritatea băncilor se declară deschise faţă de renegocierea condiţiilor de returnare a banilor. Preşedintele Institutului Bancar Român, Petru Rareş, declara chiar că băncile ar trebui să-şi elaboreze o strategie pentru negociere în condiţiile în care executarea silită nu mai poate fi o soluţie.
Antena3.ro
