Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 5 ore si 12 minute
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, miercuri, prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe ce însumează 436,3 milioane de euro, astfel că suma totală disponibilă ţării noastre prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro, a anunţat FMI într-un comunicat, potrivit Mediafax.
Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.
"România face progrese solide în cadrul acordului stand by preventiv. Creşterea economică a atins un maxim postcriză în 2013, deficitul de cont curent a fost redus semnificativ, iar inflaţia a încetinit la minime istorice. Totuşi, economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. Implementarea fermă a programului este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi limitelor în privinţa politicilor în acest an electoral", a declarat prim-adjunctul directorului general al FMI, David Lipton.
De asemenea, sunt necesare eforturi pentru întărirea transmiterii politicii monetare.
"Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, dar autorităţile trebuie să accelereze restructurarea creditelor neperformante şi să monitorizeze cu atenţie riscurile generate de dezintermedierea financiară a grupurilor mamă. Autoritatea de supraveghere nebancară (ASF - n.r) trebuie reformată în linie cu cele mai bune practici internaţionale?, a spus Lipton.
FMI menţionează că reformele structurale din sectoarele energie şi transporturi au progresat.
"Preţurile la energie electrică pentru consumatorii comerciali au fost liberalizate şi au fost derulate oferte publice iniţiale pentru două mari companii energetice. Continuarea reformelor companiilor de stat, inclusiv restructurarea companiei de de transport de marfă pe calea ferată, şi o reducere a arieratelor vor rămâne în continuare componente critice ale programului", a mai spus oficialul FMI.
Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat la Bucureşti în perioada 21 ianuarie - 4 februarie, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut.
Instituţiile financiare internaţionale şi Guvernul mizează pe o creştere de 2,2-2,5% a PIB în acest an, după un avans de 2,8% în 2013, datorat în principal producţiei industriale şi recoltei bogate.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.
Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.
Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii vor începe o analiză cuprinzătoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii şi impactul acestuia asupra dezvoltării pieţei de capital din România, potrivit scrisorii de intenţie, unde se precizează că Executivul evaluează, de asemenea, opţiunile de reducere a poverii fiscale într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI să declanşeze, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Inspecţia Muncii, în semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui "proiect-pilot" care va fi definitivat în perioada imediată, pentru identificarea muncii la negru şi a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intenţie.
Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe lună începând din luna iulie, după creşterea de la 800 lei pe lună la 850 lei pe lună în ianuarie. Totodată, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaţilor din sectorul public, prin ieşirile naturale din sistem şi prin "identificarea redundanţelor".
Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice iniţiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica. Guvernul s-a mai angajat, în scrisoare, la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.
