Fitch: "Noua lege a pensiilor din România subminează sustenabilitatea sistemului de pensii şi crește riscul unor derapaje fiscale"

"Noua lege a pensiilor a României ar putea avea ca rezultat o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane și ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu, dacă este implementată conform planificării și fără măsuri compensatorii", spune Fitch Ratings,  una dintre cele mai importante agenții de rating din lume. 

Impactul eventual va depinde de direcția mai largă a politicii fiscale, inclusiv de eforturile de a părăsi Procedura de deficit excesiv în curs.

Noua lege, care a primit aprobarea Parlamentului pe 20 noiembrie, are scopul de a elimina neconcordanțe în modul în care sunt calculate pensiile de stat, ca parte a eforturilor de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor publice în cadrul Planului național de recuperare și rezistență al României (PNRR). 

Vârsta de pensionare pentru femei va crește la 65 de ani până în 2035, iar indexarea se va baza pe ratele medii ale inflației de anul viitor.

Citeşte şi: Cresc pensiile: Câţi bani primesc în plus românii în funcţie de anul naşterii. Tabelul după vârstă, anul pensionării şi stagiul de cotizare

Cu toate acestea, consideră Fitch, un element neașteptat al reformei este recalcularea planificată, care va duce la o creștere a aproximativ trei milioane de pensii cu o medie de 22% în septembrie anul viitor, potrivit guvernului. 

Acest lucru ar putea submina sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii.

Implicațiile fiscale pe termen scurt par limitate, deoarece impactul recalculării s-ar concretiza abia la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, din 2025, impactul fiscal va fi mare și persistent. 

Ministerul de Finanțe a estimat că costul ar putea fi aproape de 1,8% din PIB în 2025, implicând un decalaj fiscal de 6,1% din PIB în absența măsurilor de compensare.

Noua lege a pensiilor crește riscul unor derapaje fiscale suplimentare

Adoptarea noii legi crește, prin urmare, riscul unor derapaje fiscale suplimentare, deoarece guvernul nu a precizat în detaliu cum ar fi finanțate plățile mai mari către pensionari. 

Nu este clar dacă legea ar putea fi reproiectată pentru a reduce impactul său fiscal potențial și/sau măsuri suplimentare de politică fiscală introduse pentru a crește veniturile sau a reduce cheltuielile în altă parte.

Politica fiscală este supusă incertitudinii politice, alegerile prezidențiale fiind programate în noiembrie 2024, urmate de alegeri parlamentare cel târziu în martie 2025. 

Vezi şi: Marea recalculare a pensiilor. Tabelul care arată cine sunt românii cei mai defavorizaţi după majoarea din 2024

Creșterea veniturilor mai mică decât cea așteptată a determinat deja derapajele fiscale față de ținta inițială de deficit pentru 2023 a guvernului de 4,4% din PIB.

În previziunile sale recente de toamnă, Comisia Europeană a proiectat un deficit de 6,3% din PIB anul acesta, neschimbat față de 2022. 

Derapajele fiscale persistente ar reprezenta un risc pentru prognoza noastră de referință privind datoria publică generală/PIB pentru suveran, care este evaluat "BBB-"/Stable. 

"Deficitele bugetare mari care duc la o traiectorie în creștere a datoriei publice/PIB pe termen mediu reprezintă o sensibilitate negativă la rating pentru România, așa cum am observat atunci când i-am afirmat ratingul în septembrie (...).

În plus, economia românească a fost mai rezistentă decât UE, cu o rată de creștere a PIB de 2,1% în trimestrul 3, comparativ cu nicio creștere în UE în ansamblu", notează Fitch Rating, potrivit adevarul.ro.