„Este semn de războaie iminente”. Într-o lume tot mai tensionată, pariul e pe aur, care a depășit toate recordurile

Aurul a beneficiat în 2024 de tensiunile geopolitice în creştere şi de tranziţia globală către politici monetare mai relaxate, stabilind un nou record istoric de 2.790 de dolari pe uncie şi înregistrând o creştere de aproximativ 25% pe parcursul anului. „Este un semn de războaie iminente”, a avertizat un oficial bancar european, sub protecția anonimatului, scrie Politico.

Aurul a început anul 2024 într-un mod relativ stabil, oscilând în jurul pragului de 2.000 de dolari pe uncie în ianuarie şi februarie. La sfârşitul lunii februarie, atractivitatea aurului a crescut, iar preţul a urcat cu aproape 10% în martie, depăşind pentru prima dată 2.200 de dolari. Cererea puternică din China, în timpul Festivalului Primăverii, scăderea randamentelor obligaţiunilor americane şi presiunea de vânzare asupra dolarului american au alimentat această creştere.

Începând din iulie, aurul a intrat într-un trend ascendent de patru luni, preţul atingând un nou record de aproape 2.800 de dolari uncia, la sfârşitul lunii octombrie. Achiziţiile masive ale băncilor centrale, reducerea taxelor de import pentru aur în India şi tensiunile geopolitice crescute în Orientul Mijlociu au fost principalii factori care au susţinut această creştere.

La 1 ianuarie, preţul unciei de aur era de 2.623,83 dolari. În 2025, evoluţia aurului va depinde de politica monetară a FED, de deciziile economice şi externe ale administraţiei Trump şi de evoluţiile geopolitice.

Factorii care pot influența prețul aurului

O dezescaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu sau o încetare a conflictului Rusia-Ucraina ar putea declanşa o corecţie bruscă a preţurilor aurului. Politicile economice ”America First” ale lui Trump ar putea diminua interesul pentru conflicte internaţionale, prioritizând rezolvarea problemelor interne.

Un ton mai dur din partea FED, combinat cu o inflaţie persistentă, ar putea împiedica reducerea dobânzilor. Totodată, o economie slabă a Chinei, din cauza unor eventuale războaie comerciale, ar putea reduce cererea globală de aur.

În schimb, relaxarea politicilor monetare de către băncile centrale majore, fără şocuri inflaţioniste, ar putea sprijini preţul aurului. Dacă economia Chinei îşi va reveni, stimulată de politici fiscale şi monetare favorabile, cererea pentru aur ar putea creşte.

Escaladarea tensiunilor geopolitice, fie în Orientul Mijlociu, fie în Europa de Est, ar putea genera fluxuri de investiţii către aur, ca refugiu sigur.

Achiziţiile băncilor centrale au fost un catalizator major în 2024 şi analiştii se aşteaptă ca acestea să rămână un factor important în 2025. Consiliul Mondial al Aurului estimează că cererea va depăşi 500 de tone, ceea ce ar putea susţine performanţa preţului aurului.

Aurul rămâne un activ de bază în perioade de incertitudine, iar 2025 ar putea aduce atât provocări, cât şi oportunităţi pentru investitori.

Teama de „războaie iminente”

China a cumpărat 316 tone de la începutul războiului din Ucraina. Rusia a fost, de asemenea, un important cumpărător, la fel ca băncile centrale din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și India.

Recent, piața a fost dominată de două țări ale căror istorii și experiențe recente le-au sensibilizat la riscul geopolitic: Polonia și Ungaria. Polonia și-a dorit de multă vreme să crească stocul de aur la 20% din rezervele sale oficiale, iar Banca Națională a Ungariei a reluat achizițiile pentru prima dată în trei ani în septembrie, motivând că „pe fondul incertitudinii tot mai mari... rolul aurului e un refugiu sigur de o importanță deosebită, care susține stabilitatea financiară”.

Alți oficiali au spus-o mai direct. 

„Este un semn de războaie iminente”, a avertizat un oficial bancar european, sub protecția anonimatului.

Atât SUA, cât și Europa se confruntă cu o creștere a datoriilor care par nesustenabile pe termen lung, așa cum  a subliniat Fondul Monetar Internațional  la reuniunea sa anuală. Din cauza datoriei SUA la 124% din PIB și în continuă creștere, Lina Thomas, de la Goldman Sachs, a remarcat că „factorii de decizie ai băncilor centrale europene pot fi din ce în ce mai îngrijorați de expunerea lor la riscurile fiscale din SUA”.

Scopul este „de a diversifica treptat rezervele internaționale, dincolo de active bazate pe dolari”, a declarat Mohamed El-Erian, fostul șef al gigantului de tranzacționare de obligațiuni Pimco. Dolarul reprezintă încă aproximativ 58% din rezervele valutare ale lumii, ceea ce îl face aproape indispensabil pentru orice tip de comerț transfrontalier, dar aceasta este în scădere față de aproximativ 65% în urmă cu doar un deceniu.