Românii trebuie să înveţe să recicleze mai mult. Câteva sfaturi în acest sens vin de la conferinţa "Economia circulară în România" la care participă ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu şi reprezentanți ai Comisiei Europene şi ai Agenției de Mediu din Norvegia.
Conferința este transmisă live pe Facebook
Conferinta va fi deschisă de către ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu și va avea trei teme de discuție.
Economia circulară din perspectiva României - Pachetul „economia circulară" lansat de COM în luna decembrie 2015, reprezentat de Comunicarea Comisiei, însoțită de Planul de Acțiune și de propunerile de directive care vor ajuta la implementarea conceptului economiei circulare, vor presupune, pentru România, ca și pentru celelalte SM, o restructurare a economiei, cu accent pe investițiile în zona verde, începând de la faza de proiectare a produselor, care trebuie să țină cont de folosirea unei cantități cât mai reduse de materii prime din resurse neregenerabile, de folosirea unei cantități cât mai mari de materii recuperate din deșeuri, de proiectarea produselor astfel încât să li se asigure o durată de viață cât mai mare, un grad de reparabilitate mare, astfel încât să fie asigurată reutilizarea lor, dar și de ușurința de a recupera și a recicla materialele conținute.
Pe lângă toate acestea, este necesară schimbarea mentalității consumatorilor, pentru a fi asigurată trecerea de la o societate de tip consumatorist la un alt tip de societate, în care să primeze grija pentru sănătatea mediului și a populației.
Bune practici în economia circulară - Având în vedere faptul că SM se află în diferite stadii ale tranziției către o economie circulară, în ceea ce privește atât progresele pe care le fac cât și barierele cu care se confruntă (de natură economică sau socială), acțiunile și măsurile necesare ar putea fi diverse, inclusiv identificarea instrumentelor economice potrivite care să ajute la implementarea lor, atât la nivel comunitar cât și pentru fiecare stat membru în parte.
Pentru ca tranziția să fie cât mai ușoară dar să aibă și o bază comună, SM trebuie și mai mult încurajate pentru cooperarea în împărtășirea de bune practici prin crearea unei platforme care să faciliteze accesul la modele consacrate deja în domeniul prevenirii generării deșeurilor, reutilizării și asigurării creșterii gradului de reparabilitate a produselor.
De asemenea, este necesară și o colaborare multilaterală capabilă să asigure schimbul de bune practici între diferite industrii, alături de oportunitatea promovării de modele de afaceri durabile de tipul simbiozei industriale, în care partea de recuperare a materiilor prime este una prioritară.
Managementul deșeurilor în România - Managementul deșeurilor reprezintă un domeniu deosebit de sensibil pentru România. Dacă în contextul legislativ actual, cu o țintă de reciclare a deșeurilor municipale de 50%, România abia reușește să recicleze cu puțin peste 5%, care va fi procentul în anii următori dacă obiectivele şi presiunea din partea legii scad? Nu este nevoie de obiective ambițioase şi de legislație strictă pentru ca situația din România să se apropie de obiectivele ce asigură sustenabilitatea mediului? Presiunea atingerii obiectivelor e pusă doar pe umerii producătorilor de deșeuri sau ar trebui ca toți actorii responsabili sa se implice in acest proces? Iată numai câteva întrebări la care ar trebui sa reflectăm cu toți, fie ca reprezentăm autoritățile publice centrale sau locale, producătorii, operatorii de salubritate, colectorii, reciclatorii sau valorificatorii.
Eforturile care trebuie depuse vor fi mari și vor presupune implicarea activă atât a administrației publice centrale (Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, MDRAPFE, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Economiei) cât și a administrației locale, care este responsabilă cu implementarea în teritoriu și asigurarea unui management cât mai eficient al deșeurilor.
Tranziția spre economia circulară, cu accent pe eficiența resurselor, are în centru o managementul deșeurilor, fără însă a se rezuma doar la asta. Pentru țara noastră, creșterea procentului de colectare selectivă și a gradului de reciclare și valorificare presupune implicarea atât a autorităților locale responsabile pentru gestionarea deșeurilor municipale cât și a cetățenilor și depunerea unui efort susținut, nu atât pentru îndeplinirea angajamentelor pe care România și le-a asumat față de Comisia Europeană, cât mai ales pentru prevenirea generării deșeurilor, promovarea utilizării durabile a resurselor, a calității mediului înconjurător și a sănătății umane. Această implicare trebuie să fie susținută și însă și de disponibilitatea fondurilor necesare, fie că este vorba despre fonduri europene, de la bugetul de stat sau de finanțări private.
