Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 8 ore si 1 minut
Despre intrarea României în zona euro se vorbeşte de foarte mult timp şi, deşi România mai are mult drum de parcurs până acolo, trebuie discutate şi efectele acestei integrări.
Subiectul a fost abordat în ediţia de joi a Daily Income, realizată de Adrian Măniuţiu.
Analistul economic Răzvan Orăşanu a explicat că intrarea în acest sistem presupune o serie de "teste" prin care trebuie să treacă fiecare stat care îşi doreşte moneda euro.
"Intratul în acest sistem euro nu este automat. Este ca şi cum înainte de a intra, şi înainte de a vedea o luminiţă la capătul tunelului, intri într-un tunel săpat în munte, care nu te lasă să calci strâmb, nici stânga, nici dreapta. Dacă ai călcat greşit, te-ai dus, te-ai prăbuşit, ca economie."
"Există un mecanism care te obligă, înainte de a intra în sistem, pentru doi ani de zile, să stai nemişcat între o paritate între moneda naţională şi euro. Dacă greşeşti această paritate, nu numai că omori economia, vei fi blocat într-o rată necompetitivă, dar dacă ieşi în afara acestei parităţi, rişti să prăbuşeşti economia şi să confuzezi mecanisme economice."
Orăşanu a dat exemplul Marii Britanii, care, deşi a avut o economie solidă, s-a confruntat cu probleme reale.
"O astfel de ieşire cu cântec din sistemul euro a avut-o Marea Britanie, o economie destul de avansată, care era pregătită din multe puncte de vedere, inclusiv punctul de vedere al competitivităţii şi totuşi a eşuat cu brio intrarea în sistemul euro. Lucrurile acestea trebuie să ne dea un moment de reflecţie."
Analistul a adăugat că statul îşi pierde din puterea decizională, odată intrat în sistemul euro.
"Politica economică a unei ţări se conduce ca cele două vâsle ale unei ţări. Teoretic, ai politica bugetară şi cea de cheltuieli, la vâsla stângă. Şi ai politica monetară la vâsla dreaptă. Ei, vâsla dreaptă va fi blocată, cum vrea BCE când intri în acest mecanism, deci nu va mai decide BNR, ţara, care vor fi dobânzile, ci vor decide forurile europene, în funcţie de o realitate care trebuie să se potrivească pentru un arial de 400 de milioane de persoane."
