Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 7 ore si 30 minute
Finanţarea deficitelor gemene va fi o problemă din ce în ce mai mare. În plus, România s-ar putea confrunta cu număr mare de refugiaţi din Ucraina.
„Vor fi efecte în lanţ: curs de schimb, rata inflaţiei, reduceri la nivelul exporturilor-importurilor şi mai ales sentimentul care îşi pune amprenta asupra deciziilor de politică economică şi de politică de firmă. Vor stagna investiţii, vor fi amânate unele. Starea aceasta de incertitudine vizează nu numai bursele, ci şi deciziile cotidiene ale firmelor. Impactul economic global, agregat, şi mai ales european, va fi foarte mare“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, potrivit Mediafax.
El a mai precizat că investitorii sunt extrem de sensibili la starea de volatilitate, la turbulenţă, la instabilitate.
„În momentul în care apare o sursă, cât de mică, de instabilitate de orice fel se vede imediat. Iar acum nu putem vorbi de o sursă mică de instabilitate, ci de una mare, pentru că pune în antinomie NATO cu Rusia. Niciun analist nu poate anticipa corect cum vor evolua lucrurile de la o oră la alta. Dacă nu ştii ce se va întâmpla peste câteva ore, cu atât mai puţin faci un plasament investiţional pe câţiva ani.
S-ar putea ca investiţiile să se orienteze către zone ceva mai liniştite deocamdată, cum este regiunea Asia-Pacific. Probabil că se vor intensifica acolo investiţiile pentru că tot într-acolo se orientează şi gazele care nu vor mai fi vândute în Europa, se vor îndrepta spre China, spre Asia în general“, a mai spus Dumitru Miron.
Unele efecte negative ale invaziei Rusiei în Ucraina deja au început să se vadă încă de dinaintea izbucnirii conflictului, spune analistul economic Aurelian Dochia.
„Cred că trebuie să ne aşteptăm la o deteriorare pe toţi aceşti indicatori – PIB, inflaţie, exporturi-importuri. Niciodată o situaţie de conflict nu va avea efect pozitiv asupra economiei. Unele efecte au început să se vadă de dinaintea izbucnirii conflictului, pieţele bursiere au început să fie nervoase, volatile, apoi să aibă scăderi serioase, iar pieţele valutare sunt puternic afectate de tot ce înseamnă materii prime, în primul rând energia.
Petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, nivel pe care nu l-am avut din 2014, iar acest lucru se va simţi apoi în întreaga economie, cresc costurile în toate fazele de producţie, iar acest lucru se va transmite la consumator. Inflaţia va depăşi clar 10%, nu doar în România, ci şi în America“, a spus Aurelian Dochia.
Analistul economic a mai precizat că „necazul mare“ este că România este vulnerabilă din cauza deficitelor gemene – deficitul bugetar şi deficitul de cont curent.
„Am mers în continuare în ultimii ani pe menţinerea unor deficite mari care ne vulnerabilizează, nu ştiu cum ne vom mai finanţa deficitele în contextul unor pieţe nervoase“, a mai spus Aurelian Dochia.
În ceea ce priveşte exporturile şi importurile dintre România şi Ucraina, respectiv Rusia, datele statistice arată că, istoric, România a avut, cel puţin la comerţul cu bunuri, un sold negativ în relaţie cu cele două state, exporturile către acestea fiind mai mici decât importurile.
