Creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), din 9 februarie 2022.
"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 - în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale -, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condiţiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU.
Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 şi de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă şi intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024", se spune în minuta BNR, scrie Agerpres.
Citeşte şi: Moneda unică pregătită de Banca Centrală Europeană. Totul s-ar putea schimba din toamnă
Potrivit BNR, s-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condiţiile decelerării puternice a creşterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei încă ridicate şi al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi în contextul evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
