În aceste condiții, rezultatele studiului sunt foarte interesante pentru cei interesați de starea finanțelor personale ale românilor.
Ultimul loc la capacitatea de plată a facturii
Peste 4 din 10 români au declarat că după ce plătesc facturile nu le mai rămân bani și pentru a plăti cheltuielile lunare. Iar datele Eurostat din 2018 dezvăluie că rata brută de economisire înregistrată în România are un nivel... negativ, de -2,35%. Studiul celor de la Intrum confirmă tendința: 61% se arată nesatisfăcuți de cât au economisit lunar.
Cu toate acestea, românii cuprinși în studiu se declară încrezători când vine vorba de plata la timp a facturilor – în proporție de 85%, ceea ce este peste media din Europa, de 77%. De ce este foarte interesant acest rezultat? Deoarece există o destul de mare contradicție între acest optimism și capacitatea efectivă de plată. Mai exact, după achitarea facturilor, majoritatea românilor rămân cu peste jumătate din salariu pentru a efectua alte cheltuieli, ceea ce poate că sună bine, dacă nu am descoperi că suntem pe locul 21 din 24 la indicatorul de capacitate de a plăti la timp facturile. Ca să nu mai vorbim despre situația propriu-zisă, care la rândul său contrazice puternic optimismul declarat: peste 4 din 10 români au întârziat cel puțin o dată plata facturilor în ultimele 12 luni.
Printre cei mai liberi de credite europeni
Libertatea de credit este indicatorul care calculează media între frecvența împrumuturilor, ponderea valorii acestora și venitul gospodăriei, iar România este pe locul 6 din 24, după țări precum Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia sau Slovacia.
Un credit este de obicei făcut cu un scop clar – o achiziție pentru care nu dispunem de toată suma, momentan, iar în ziua de azi, creditele nu mai sunt exclusiv apanajul băncilor, chiar dacă majoritatea românilor apelează la acestea. Numeroase instituții oferă credite nebancare, iar contractarea lor este mai simplă decât oricând, mai ales că au apărut numeroase surse de informare, precum destul de complexul comparator internațional de credite Finbino. Ușor de accesat și de folosit, aceste credite au câștigat în popularitate, 8% dintre românii care se împrumută lunar apelând la acestea. Asta în condițiile în care 22% dintre cei intervievați (3% mai mult decât media europeană) au spus că se împrumută lunar cu 10-25% din salariu. 72% dintre persoanele care se împrumută lunar apelează la prieteni, iar 23% la bancă.
Fruntași la optimism, codași la economisire
Cel mai bun mod să ne păstrăm optimismul este să avem bănuți la teșcherea, însă media sumelor economisite de către românii din studiu este de 11% din salariu, în timp ce indicatorului aferent economisirii pentru viitor ne situează pe locul 23 din 24 în studiu.
De ce economisim? O întrebare la care 45% invocă drept motiv principal cheltuielile neprevăzute, 40% vacanțele, 34% pentru securizarea stilului de viață și 21% pentru pensionare, dintre care doar 30% se declară încrezători că veniturile economisite le vor oferi un stil de viață confortabil la pensie. Dacă apare un eveniment neprevăzut, 72% spun că nu pot susține o cheltuială mai mare decât echivalentul unui salariu.
Pentru a încheia într-o notă optimistă merită să spunem că stăm bine la teorie. Alfabetizarea financiară este capacitatea de a înțelege modul în care funcționează banii și economia. Un total de peste 64% dintre români sunt de părere că au o educație financiară solidă, iar majoritatea, cu precădere părinți, acordă o deosebită importanță educației financiare pe care o transmit copiilor. Interesul crescut al românilor pentru zona financiară clasează țara pe locul 13 din 24 la alfabetizare financiară, adică peste media Europei. De exemplu, 72% au răspuns corect la întrebarea „Dacă ați avea 200 EUR într-un cont de economii cu o dobândă de 2% pe an, cât ați avea în cont după cinci an?”
