O delegație FMI e la București să discute despre noile taxe și buget. Ministrul Finanțelor lipsește din țară
Publicat acum 1 ora si 28 minute
Informaţiile au fost prezentate în ediţia de miercuri a emisiunii 100 de minute, de la Antena 3.
Nici cei care conduc nou-înfiinţata ASF nu se plâng de salarii. Puţini sunt cei care ar refuza să lucreze la nou înfiinţata Autoritate de Supraveghere Financiară, salariile membrilor conducerii concurând chiar şi cu cele mai bine plătite funcţii din companiile internaţionale.
Dan Radu Ruşanu, preşedintele acesteia, are un salariu de aproximativ 14.000 de euro lunar, în timp ce prim-vicepreşedintele, Daniel Dăianu, pimeşte 95% din indemnizaţia preşedintelui, adică în jur de 13.300 de euro. În plus mai sunt şi vicepreşedinţii, care sunt plătiţi cu 90% din salariul preşedintelui, adică aproximativ 12.600 de euro. În plus, această Autoritate va prelua unii dintre cei care au condus alte organisme de supraveghere, evident, pe salarii la fel de mari.
Unul dintre vicepreşedinţii de la ASF este Daniel Tudor, fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care va suferi în noua funcţie pentru că salariul de la ASF, de aproape 13.000 de euro, nici nu se compară cu vechiul său venit, de 40.000 de euro.
Şi celelalte comisii de supraveghere care au dispărut odată cu înfiinţarea ASF au lăsat vechii preşedinţi fără salarii bunicele: Carmen Negoiţă care conducea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru 18.000 de euro şi Marian Sârbu care era plătit, pentru conducerea Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, cu 14.000 de euro. Toţi aceşti oameni, însă, nu pleacă din funcţii cu mâna goală pentru că fiecare dintre aceste instituţii, în actele interne, a prevăzut şi acest gen de compensaţii.
Şi celelalte comisii de supraveghere care au dispărut odată cu înfiinţarea ASF au lăsat vechii preşedinţi fără salarii bunicele: Carmen Negoiţă care conducea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru 18.000 de euro şi Marian Sârbu care era plătit, pentru conducerea Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, cu 14.000 de euro. Toţi aceşti oameni, însă, nu pleacă din funcţii cu mâna goală pentru că fiecare dintre aceste instituţii, în actele interne, a prevăzut şi acest gen de compensaţii.
Odată cu desfiinţarea posturilor lor, vor primi salarii compensatorii. Mircea Ursache, vicepreşedinte la ASF, spune că cei de la CSA vor primi 19 salarii compensatorii, ceea ce înseamnă peste 500.000 de euro compensaţii, iar de la CNVM s-au înregistrat cereri pentru a se plăti câte nouă salarii ceea ce înseamnă că Negoiţă Carmen, de exemplu, trebuie să primească peste 100.000 de euro.
Nici Nuclearelectrica nu este un angajator de ocolit. Această instituţie are o nouă conducere şi astăzi Adunarea Generală a Acţionarilor ar fi trebuit să stabilească şi nivelul remuneraţiilor.
Conform unor surse din piaţă citate de presă, Comitetul de Nominalizări si Remuneraţii ar fi făcut recomandarea ca indemnizaţiile să fie cuprinse între 14.200 şi 17.500 de euro pe lună, ceea ce face din Daniela Lulache, proaspăt numită la conducerea Nuclearelectrica, un manager invidiat chiar şi de colegii săi din alte ţări care activează în domeniul energiei.
Dar Lulache este obişnuită cu astfel de remuneraţii, după ce a condus Fondul Proprietatea de unde a încasat, numai în anul 2009, aproximativ 450.000 de euro, însemnând indemnizaţii de conducere, bonus de performanţă şi compensaţii.
Conform unor surse din piaţă citate de presă, Comitetul de Nominalizări si Remuneraţii ar fi făcut recomandarea ca indemnizaţiile să fie cuprinse între 14.200 şi 17.500 de euro pe lună, ceea ce face din Daniela Lulache, proaspăt numită la conducerea Nuclearelectrica, un manager invidiat chiar şi de colegii săi din alte ţări care activează în domeniul energiei.
Dar Lulache este obişnuită cu astfel de remuneraţii, după ce a condus Fondul Proprietatea de unde a încasat, numai în anul 2009, aproximativ 450.000 de euro, însemnând indemnizaţii de conducere, bonus de performanţă şi compensaţii.
