Dar a devenit din ce în ce mai greu să le găsim chiar şi în pieţe. Când le vezi, par autentice: culoarea este bună, nu sunt palide ca acelea din supermarket, nu sunt tari, ca de plastic... parcă ai crede eticheta care zice sus şi tare "roşii româneşti." Ajungi cu ele acasă, faci o salată şi surpriză, au acelaşi gust de nimic, de apă, sau de plastic cum mai zic unii. Atunci mă întreb... dacă nici în "ţăranii" noştri din pieţe nu mai poţi avea încredere, atunci în cine?
Răspunsul e simplu şi l-am aflat pe propria piele: doar în tine mai poţi să ai încredere! Decât să cumperi roşii de la alţii şi să ai surprize, mai bine ţi le cultivi singur, chiar dacă nu ai grădină. Şi nu orice fel de roşii, ci din acelea adevărate, ca pe vremuri, mari cât 2 pumni zdraveni, cu aromă proaspătă, care umplea toată casă, când făcea mama bulion la borcan şi cu gustul atât de bun, încât mâncai o salată de roşii cu telemea şi nu-ţi mai trebuia nimic! Exact de acelea vorbesc!
Ei bine, seminţele de roşii uriaşe, cu gustul din copilărie, se pot comanda online din România de la Direct Office şi se pot cultiva chiar şi pe balcon. Eu aşa am făcut. Le-am pus în nişte ghivece mari, lângă geam, ca să aibă lumină şi căldură. Peste 2 luni au apărut răsadurile, pe care am avut grijă să le leg pe araci. După 8 săptămâni mi-am făcut prima salată de roşii din producţia proprie. A fost amuzant când au început să vină şi vecinii mei să ceară roşii. "Cu cât dai chilu' de roşii uriaşe?" m-a întrebat unul. Eu i-am zis să-şi cumpere şi el seminţe, că balconul meu e prea mic să producă şi pentru alţii.
În afară de salată, am început să pun roşii în orice mâncare, atât de gustoase sunt. Şi arată chiar ca roşiile adevărate, cu forma aceea, uşor neregulată, nu aşa perfect rotunde, de parcă ar fi turnate din plastic, ca cele din comerţ. Sunt foarte cărnoase şi nu au atât de multe seminţe, iar coaja nu e atât de groasă ca la roşiile cherry. Am încercat să le cultiv şi pe acelea dar din aceste două motive nu am fost mulţumit, ca de roşiile acestea adevărate.
Acum mă apuc să-mi reamenajez balconul, ca să-l fac cât mai încăpător. Am de gând să-mi dublez producţia de roşii şi, poate, plantez şi nişte căpşuni căţărători. Căci, după cum se vede, nevoia nu numai că te face bucătar, ci şi agricultor.
