In “cărţile” tranzacţiei este inclus şi un swap (schimb) de active pe piaţa din Ungaria, unde, de asemenea, RCS & RDS deţine o poziţie puternică în piaţă, adaugă sursele citate.
În acest moment, compania controlată de Zoltan Teszari este în faza structurării pachetului financiar cu care va acoperi tranzacţia cu UPC. RCS & RDS a înaintat în urmă cu mai multe săptămâni băncilor mari de pe piaţă o cerere de finanţare, între circa 150 şi peste 200 milioane de dolari, de care are nevoie pentru a finanţa o parte din tranzacţie.
Nu este exclus, afirmă experţi de pe piaţa financiară, ca RCS & RDS să testeze băncile comerciale cu această cerere de ofertă, însa în paralel să faca demersuri pentru a încerca să obtina finanţări chiar mai ieftine decat cele pe care le-ar putea obţine de la lenderii (imprumutatorii) locali.
În aceste condiţii, diferenţa de bani ar putea fi acoperită din cashflow-ul companiei, unul suficient de solid, dacă luam in calcul că, în 2009 RCS & RDS inregistra EBITDA (profit operational) de peste 250 milioane de dolari la venituri de 720 milioane de dolari, iar datele pe 2010 sugerează o îmbunătăţire a ambilor indicatori faţă de exerciţiul financiar anterior.
O alta varianta, privită cu rezerve de unii experţi de pe piaţa financiară, este cea a unui aport de capital din partea acţionarilor RCS & RDS.
“Nu avem comentarii legate de acest subiect” este răspunsul trimis pe mail de către biroul de presa al RCS & RDS la intrebarile legate de tranzacţia RCS – UPC.
O pozitie similară, de a nu face publice deocamdată niciun fel de informaţii despre acest deal, au adoptat-o şi cei de la UPC. “Politica noastra standard este să nu comentăm speculaţiile de pe piaţă”, afirmă Bert Holtkamp, care ocupă poziţia de vicepresident Corporate Communications în cadrul Liberty Global Europe BV, subsidiară care conduce din birourile sale din Amsterdam operaţiunile europene ale grupului american Liberty Global în 11 pieţe, inclusiv România.
“Înghiţirea” UPC România de către RCS & RDS creează o companie cu circa 4 milioane de clienţi pe piaţa de cablu TV, 1,7 milioane de clienţi pe telefonie fixă, 1,4 milioane de clienţi în portofoliul de telefonie mobilă, respectiv 1,4 milioane de clienţi in zona de internet fix.
Această mişcare a provocat instantaneu reacţii în piaţă, în sensul în care piaţa de cablu TV şi chiar de internet fix se închide practic pirn combinarea RCS cu UPC. Tranzacţia trebuie să aiba ok-ul Consiliului Concurentei pentru a deveni operaţională.
Un detaliu interesant este că ambele companii implicate în tranzacţie au avut un moment crucial în 2005. UPC a cumpărat atunci afacerea Astral Cluj Napoca, fondată de un grup de oameni de afaceri printre care se număra şi Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, în cadrul unei tranzacţii de 420 milioane de dolari. De asemenea, în acelaşi an a avut loc fuziunea dintre operaţiunile companiei de cablu TV Romania Cable Systems (RCS) şi cele ale Romania Data Systems (RDS) din zona transmisiilor de date şi a serviciilor de internet, rezultând RCS & RDS. Ulterior însa, drumul parcurs de cei doi rivali a fost total diferit.
Dacă RCS & RDS a continuat seria de achiziţii de operatori locali de cablu, finanţându-şi strategia agresivă de extindere atât din cashflow, cât mai ales apelând la credite bancare. Împrumuturile contractate de la bancheri au fost folosite atât pentru achiziţii, cât şi pentru a se refinanţa, însa ritmul rapid de achiziţii nu a stricat bilanţurile companiei, dimpotrivă, RCS & RDS lasând permanent bancherilor impresia “under promised, over delivered ” (eng. – a promis mai puţin, a livrat mai mult), cu un cashflow stabil, chiar îmbunătăţit de la an la an.
RCS & RDS a avut chiar tentativa de a se lista la Bursa din Londra în 2007, însa a revenit asupra planurilor sale, luând decizia de a contracta în 2007 un credit–gigant în valoare de 500 mil. euro de la un consorţiu de bănci, condus de ING Bank şi Citibank. Creditul care trebuia rambursat în patru tranşe în 2011 şi 2012 a fost rostogolit prin contractarea unor împrumuturi mai mici, cu scadenţe in 2013, 2014, respectiv, 2015, susţin surse de pe piaţă.
De cealaltă parte, UPC nu a reuşit o dezvoltare la fel de spectaculoasă a portofoliului, care a fost vânat din două părţi – de către RCS & RDS, care a venit agresiv cu pachete de servicii combinate TV – internet – telefonie la preţuri mici, pe de altă parte expansiunea operatiunilor pe piaţa de profil ale Romtelecom, al carui acţionar majoritar, grupul elen OTE, este acum controlat de către gigantul german Deutsche Telekom.
“Mâna” gigantului german se simte tot mai mult în piata romanească de profil, iar dacă RCS iţi duce planurile de preluare ale UPC România la bun sfârşit, războiul se va muta pe flancul cu Romtelecom. De fapt, dincolo de politica de discreţie extremă faţă de orice fel de informaţii legate de tranzacţia RCS – UPC afişată de compania controlata de Zoltan Teszari, în ultima vreme chiar oficialii companiei afiseaza un aer degajat şi vorbesc de Romtelecom, ca fiind acum principalul rival, ceea ce arată că tranzacţia RCS cu UPC este ca şi rezolvată.
În ceea ce priveste rezultatele financiare inregistrate in 2010, RCS & RDS nu le-a facut pana acum publice.
De cealaltă parte, UPC România a obţinut anul trecut venituri de 120,9 milioane de euro, în scadere cu 2,03% faţă de 2009. În 2009, UPC România contabiliza pierderi de 119 mil. euro la o cifră de afaceri de circa 116 mil. euro, comparativ cu RCS & RDS care înregistra un profit net de 49 mil. euro şi o cifră de afaceri de peste trei ori mai mare, de 391 mil. euro.
Concurenţa la sange practicată de RCS & RDS, companie care, prin structura ei corporatistă este mult mai suplă la nivelul deciziei şi timpului de reacţie cu o multinaţională, care funcţionează după proceduri riguroase şi care necesită un timp mai lung pentru luarea unei decizii. Aici trebuie luat în calcul şi faptul că mama UPC România, grupul american Liberty Global este listat pe bursă, iar toate acestea au modelat şi evolutia celor doi jucători – una greoaie în cazul UPC, alta mult mai aplicată la ce este în teren şi bazat pe decizii rapide în cazul RCS & RDS.
De altfel, americanii s-au plans în ultimele rapoarte anuale de agresivitatea RCS pe piaţă. “Pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est experimentăm o competiţie semnificativă din partea Digi TV, platforma de televiziune prin satelit a RCS&RDS, o companie românească de cablu, telefonie şi internet care vânează clienţii noştri de cablu şi satelit cu pachete la preţuri agresive”, se arată într-un raport Liberty Global pentru investitori referitor la activitatea pe 2010.
În spatele acestei strategii agresive stă Zoltan Teszari, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din România, şi oamenii săi de încredere, printre care se numără Alexandru Oprea, preşedintele RCS & RDS, Sergei Bulgac – vicepreţedinte corporate finance, Ioan Bendei din Braşov, membru în boardul companiei sau Mihai Dinei, care coordonează activitatea de legal (juridic).
Potrivit ultimelor date disponibile de la Registrul Comerţului, acţiunile RCS & RDS sunt în proporţie de 88,9% deţinute de către Cable Communications System NV (Olanda), vehicul prin care Teszari controlează RCS şi mai mulţi acţionari minoritari.
