(P) Evoluţia Grupului Romprest şi viziunea de business integrat

Încă de la inceputul activităţii sale – anul 2001 – Grupul Romprest funcţionează după standarde şi politici internaţionale de business. Întregul sistem de activităţi pe care l-am implementat în ariile deservite este rezultatul transferului de know- how şi însuşirea celor mai bune practici europene în domeniu, ceea ce a contribuit la consolidarea poziţiei noastre de lider pe piaţa naţională, poziţie pe care o avem de aproximativ 14 ani şi cea de operator cu un inalt grad de competitivitate pe piaţa internaţională. Atingerea standardelor europene se reflectă în businessul integrat desfăşurat, atât cantitativ, cât şi calitativ: începând de la personalul cu o vastă experienţă, care asigură respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei naţionale şi a aquisului comunitar în domeniu, pana la investiţiile masive realizate în utilajele, tehnica şi tehnologia performantă care să conducă la îndeplinirea indicatorilor de performanţă a activităţii şi a ţintelor de valorificare a materialelor reciclabile.
Am derulat cu succes contracte de prestări servicii Facility Management în mai multe oraşe din Germania, dobândind expertiza necesară încă din anul 2003.

Începând cu anul 2007, am beneficiat de colaborarea importantă cu partenerul american Bazele NATO oferind contractual servicii integrate la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu, fiind singurul operator român, la momentul respectiv, certificat în acest scop de către partenerul american.
Prin standardele companiei, aliniate la cele internaţionale alături de o politică de management eficientă, Romprest poate să răspundă exigenţelor pieţei externe, fiind competitivi la acest nivel. În acest context, dispunând de experienţa necesară, suntem deschişi la noi oportunităţi în piaţa externă, atât în spaţiul UE cât şi în cel nonUE.

Cu peste 6.000 de angajaţi (intern şi contractaţi), Grupul Romprest acordă importanţa capitalului uman, specializării şi calificării acestuia, în vederea creşterii productivităţii organizaţiei; numărul total de salariaţi angajaţi din anul 2001 până în prezent a fost de peste 25.000.
Considerăm că un management eficient într-o companie mare de profil nu realizează performanţă prin restructurare: productivitatea resursei umane şi încercarea conservării numărului de posturi generează profitabilitatea şi stabilitatea companiei pe termen lung, în pofida dificultăţilor şi responsabilităţilor majore datorate administrării unui număr mare al locurilor de muncă deţinute în mod constant.

Prin specificul activităţilor şi tipului muncii derulate, ne confruntăm cu o anumită fluctuatie de personal (care pot produce anumite sincope în derularea activităţii). Însă prin parteneriate cu firme specializate în recrutarea şi punerea la dispoziţie de personal corespunzător, am identificat un potenţial nefolosit de resurse umane în zonele limitrofe Bucureştiului, personal fără alte perspective reale de integrare în piaţa muncii. Datorită experienţei dobândite, optăm pentru a atrage această resursă disponibilă, în vederea asigurării în mod constant a necesarului de muncitori implicaţi în fluxurile operaţionale contractate.

Angajarea persoanelor din mediul rural dobândeşte şi o utilitate socială, prin accedarea acestora la o viaţă profesională activă.

În evoluţia rapidă a economiei şi a business-ului ne întrebăm dacă această avalanşă de tehnologizare mai rămâne în echilibru cu resursa umană… Noi nu ignoram resursa umană şi încercăm cu eforturi mari să avem în continuare preocupare şi grijă faţă de acest important capital.

Succesul unui business este determinat de găsirea unui echilibru optim între aceste resurse, ştiut fiind că oamenii reprezintă cea mai valoroasa resursă.

Grupul Romprest a realizat, până la acest moment, investiţii în echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie de aprox 400.000.000 lei, în principal prin atragerea de resurse financiare externe, dar şi prin politica constantă a companiei de reinvestire a profitului obţinut.

Investiţiile invocate mai sus sunt de natura celor care creează noi locuri de muncă, plus valoare investitorului, cât şi resurse suplimentare pentru bugetul de stat şi bugetele asigurărilor sociale. Astfel de investiţii considerăm că ar putea fi stimulate prin scutirea impozitului pe profitul reinvestit, spre deosebire de investiţiile care substituie o platformă de business existentă, doar atât, şi nu generează avantaje concrete în piaţa muncii şi nici venituri suplimentare predictibile la bugetele de stat.