Negocierile dintre Erste şi SIF-uri se lovesc de piedici legislative şi fiscale. Austriecii ar putea face înţelegeri separate cu fiecare SIF

Negocierile pe care Erste le poarta in prezent cu SIF-urile pentru a gasi alternative la listarea BCR se lovesc de o serie de piedici legislative si fiscale, potrivit unor surse apropiate discutiilor, care au adaugat totodata ca  austriecii ar prefera sa ajunga la o intelegere comuna cu toate cele cinci societati de investitii financiare, dar nu este exclusa nici varianta unor oferte separate, in functie de interesele fiecarei SIF. 

Prima piedica in calea unei tranzactii sunt reglementarile de pe piata de capital prevad faptul ca actele de instrainare ale unor active, a caror valoare depaseste 20%, din totalul activelor imobilizate, mai putin creantele, pot fi  incheiate numai dupa aprobarea prealabila de catre Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, care in cazul SIF-urilor este foarte greu de intrunit, din cauza cerintelor de cvorum.  Acesta este si un caz in care nearmonizare a legislatiei, in conditiile in care legea societatilor comerciale ar da dreptul  la instrainarea a pana la jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, fara sa fie nevoie de aprobarea AGA.

Reglementarea din legea pietei de capital impiedica practic SIF-urile sa vanda mai mult de 1,5-1,8% din actiunile BCR, in conditiile in care fiecare controleaza cate 6% din capitalul social al bancii. Diferenta ar putea face obiectul unui schimb cu titluri Erste, dar in acest caz apar probleme si de natura fiscala. O alta varianta ar fi ca diferenta sa faca obiectul listarii la Bursa, dar austriecii fac tot posibilul tocmai sa evite acest lucru.

“Un schimb de actiuni inseamna ca Erste ar trebui sa faca o majorare de capital social, dar raportul de schimb presupune si o marcare de pret care potrivit normelor de fiscalitate ar putea fi impozitata. Asta ar putea bloca tranzactia intrucat valoarea impozitului ar putea anula profitul”, au precizat sursele citate.

A treia piedica tine de obligatiile de raportare, mai exact cat sunt obligate SIF-urile, dar si Erste sa aduca la cunostinta actionarilor din ce se discuta intre cele doua parti, si, totodata, daca SIF-urile se pot consulta cu actionarii inainte de luarea unei decizii.

Un grup de actionari a si cerut SIF-urilor convocarea AGA pentru a cere listarea BCR, SIF Moldova fiind singura, pana in prezent, dintre cele cinci societati care a anuntat ca va convoca o Adunare Generala in acest sens.

Potrivit reglementarilor legale, SIF Moldova ar trebui sa transmita convocatorul pe 24-25 august, ceea ce ar insemna ca AGA ar avea loc pe 24-25 septembrie. SIF-urile aveau programata o intalnire cu reprezentantii Erste pe 8 septembrie, dar potrivit unor surse din piata de capital, austriecii ar fi in principiu de acord sa devanseze intalnirea, cel putin cu SIF Moldova, daca nu cu toate SIF-urile, in jurul datei de 20-23 august, tocmai avand in vedere ca societatea de investitii trebuia sa convoace AGA. O data certa nu a fost inca stabilita.

SIF Moldova este si societatea care a insistat in ultimul an ca SIF-urile si Erste ar trebui sa angajeze o banca de investitii pentru a emite o opinie independenta legata de care ar fi cea mai buna varianta pentru valorificarea actiunilor de la BCR. Cu toate acestea, surse aproapiate discutiilor au raspuns ca Erste nu a transmis un raspuns clar ca ar fi de acord cu aceasta solutie.

In ultimele luni au aparut informatii potrivit carora presedintii SIF-urilor s-au intalnit cu banca de investitii japoneza Nomura, care au prezentat mai multe variante pentru valorificarea actiunilor de la BCR.  Sursele citate au mai mentionat ca pe acest subiect au fost contactate si alte nume grele de pe plan global, precum Goldman Sachs, JP Morgan, UBS si Rothschild.

Tot SIF Moldova a adus in discutie si varianta emiterii unor instrumente financiare derivate care sa aiba ca activ suport actiunile BCR si care sa fie tranzactionate la bursa. Acestea ar putea fi similare warrant-urilor care au fost emise pe actiunile Fondului Proprietatea (FP), inainte de listarea acestuia la Bursa.

Lansarea unor astfel de instrumente este estimata sa dureze 2-3 luni fata de 7 luni in cazul unei listari propriu-zise a BCR, ceea ce ar oferi avantajul formarii unui pret de referinta pentru actiunile bancii si totodata ar pune presiune pe Erste sa listeze banca. Problema este insa, ca BCR nefiind listata, pretul la care s-ar tranzactiona aceste instrumente ar putea fi mai mic decat ceea ce ar putea obtine acum SIF-urile in urma negocierilor cu Erste.

“Ar putea fi mai greu de gasit cumparatori pentru aceste instrumente Exista un risc semnificativ in comparatie cu situatia de la Fondul Proprietatea, unde listarea era cat de cat sigura, numai momenul nu se stia clar. In cazul BCR, nu este insa sigur ca listarea se va face pana la urma”, au precizat surse apropiate discutiilor. 

Erste se angajase prin contractul de privatizare sa listeze BCR in cel mult trei ani de la preluare, adica pana in octombrie 2009, dar ulterior a reusit sa semneze un acord de amanare cu SIF-urile prin care listarea a fost amanata cel mult doi ani. CEO-ul Erste, Andreas Treichel, a declarat insa, in mod public, la finele lunii trecute, ca listarea BCR nu este in interesul grupului austriac si va face tot posibilul sa o evite. 

Austriecii au preluat BCR in 2006 platind 3,75 miliarde de euro pentru 69,4% din actiuni. SIF-urile sunt cei mai important actionari minoritari, controland in total 30,12% din actiuni.