Medicamentele de ultimă generaţie trebuie să devină o prioritate pentru sistemul sanitar românesc

Tratamentele de ultimă generaţie rămân un vis frumos pentru cea mai mare parte dintre români. În condiţiile în care lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată, în România, din anul 2008, cei mai mulţi dintre pacienţii cu boli grave, cronice, din spitalele româneşti, nu vor avea altceva de făcut decât să-şi aştepte sfârşitul pentru că nu-şi vor permite niciodată să-şi cumpere medicamentele care le-ar putea salva viaţa. Problema celor 140 de molecule care aşteaptă încă din anul 2007 să fie introduse pe lista medicamentelor compensate, cele mai multe fiind vitale în tratarea diverselor forme de cancer, diabet sau afecţiuni cardio-vasculare, a fost pusă în atenţia autorităţilor la forumul "Finanţarea sistemului de sănătate 2013", organizat de Intact Media Group.

Efthymios Papataxiarchis, Managing Director al companiei Janssen, partener gold al forumului, a subliniat în cadrul dezbaterii importanţa vitală a faptului că accesul pacienţilor la medicamentele de ultimă generaţie trebuie să devină o prioritate pentru sistemul sanitar românesc şi pentru autorităţile responsabile. Acesta a arătat cum, cu ajutorul evoluţiei medicinei, mortalitatea infantilă înregistrată în ultimii 30 de ani în Europa a scăzut de la 14 % la 4 %, cifră raportată la 1.000 de persoane, cum de asemenea speranţa de viaţă a crescut de la 70 la 77de ani, în cazul bărbaţilor, şi de la 77 la 83 de ani în cazul femeilor, iar mortalitatea a scăzut semnificativ în cazul bolnavilor de HIV/ SIDA și al celor diagnosticaţi cu diverse tipuri de cancer și boli cardiovasculare, conform datelor înregistrate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru Europa pentru anul 2011.

Papataxiarchis a precizat că la ora actuală există state care au acces la medicamente noi în termen de 60-80 de zile de la obținerea Autorizației de Punere pe Piață, altele care au acces în circa 400 de zile, cum este cazul Spaniei şi al Portugaliei, dar şi alte state unde medicamentele ajung abia după 1.000 de zile sau chiar 1.800 de zile, precum în România, după cum arată datele EFPIA într-un raport din 2010, subliniind faptul că accesul cât mai rapid la cele mai noi medicamente este vital pentru că acestea sunt mai eficiente şiau în general mai puţine efecte adverse.Toți factorii menționați anterior determină o reducere a costurilor, care în final este atât în avantajul pacienţilor cât şi al autorităţilor.

"Un tratament mai bun înseamnă o perioadă mai scurtă de spitalizare, o refacere mai rapidă a pacientului şi, implicit, o reintegrare mai uşoară în familie şi la locul de muncă", a precizat în prezentarea sa Efthymios Papataxiarchis.

Neactualizarea listei de medicamente gratuite și compensate şi neincludereamedicamentelor de ultimă generaţie pe această listăînseamnă până la urmă, o pierdere de bani şi nu o economie pentru România. Aceastăpierdere a fost estimată la aproximativ 18,6 miliarde de euro (15% din PIB-ul României pe anul 2010) , conform datelor emise de către Institutul de Prognoză Economică în Decembrie 2011, pierdere pe termen mediu şi lung cauzată de starea precară de sănătate a populaţiei, a mai arătat directorul Janssen, care şi-a declarat disponibilitatea şi sprijinul faţă de autorităţi pentru ca fiecare român să ajungă să fie tratat ca orice alt cetăţean european şi să i se respecte dreptul la o viaţă sănătoasă.