Italianul Luca D’Agnese, care a preluat in primavara postul de presedinte al Enel Romania, este unul dintre top – executivii de pe piata locala cei mai relaxati pe care i-am intalnit. Imparte zambete largi, generoase, indiferent de intrebare (cred ca am vazut, totusi, o umbra ce i-a trecut pe fata la problema expunerii in crestere a Enel pe CFR, unde datoriile au ajuns la 187 mil. Euro, in conditiile in care firma de stat nu poate fi deconectata de la retea, potrivit legii, pentru ca presteaza un serviciu de interes public national), iar cifrele facute publice de companie par sa ii dea dreptate.
Pentru ca Enel Romania afiseaza sentimentul de confort financiar, cea mai solida pozitie de negociere posibila in jocul de “wait and see” cu criza si cu statul.
Seful de 46 de ani al celui mai mare business italian din Romania a anuntat astazi ca in anii 2009 si 2010 au fost investiti in modernizarea retelei de distributie a electricitatii 260,7 mil. Euro, cu 117% peste nivelul agreat cu statul roman prin contractul de privatizare, care era de 120 mil. Euro. Un rezultat concret al acestor programe de investitii, sustin reprezentantii Enel, este scaderea duratei medii de intrerupere a alimentarii cu electricitate la 186 minute (circa 3 ore) in primele sase luni ale acestui an fata de 302 minute (aproximativ 5 ore) in urma cu un an, date raportate la intregul portofoliu local de clienti, aceste cifre fiind raspunsul companiei la nemultumirile exprimate pana acum legate de intreruperile de alimentare cu energie din Capitala si din alte zone aflate in aria distributiilor Banat, Dobrogea si Muntenia.
Depasirea programului de investitii asumat fata de stat nu a slabit deloc bilantul companiei, care sa nu uitam a raportat pentru anul trecut incasari de aproape 900 mil. Euro, EBITDA de 200 mil. Euro si un profit net de 78 mil. Euro.
Mai mult, Enel este pregatit sa mareasca miza pe piata romaneasca, fiind dispus sa isi majoreze participatia in compania de proiect pentru finalizarea reactoarelor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, unde investitiile estimate sunt de circa 3 -4 mld. Euro.
“Am putea sa ne majoram participatia in proiect pana la aproximativ 17% fata de 9% in prezent. Actionarul majoritar este insa Nuclearelectrica si asteptam sa actioneze. Efectele post-Fukushima (accidentul nuclear produs in luna martie la central japoneza Fulushima – n.r.) se vad in intreaga industrie nucleara”, a spus Luca D’Agnese, seful Enel Romania referindu-se la faptul ca acum pe plan global, deci inclusiv la Cernavoda, sunt reevaluate normele de siguranta in ceea ce priveste functionarea centralelor electrice de acest tip, iar acest proces a amanat discutiile pe alte teme.
In acest moment, compania de stat Nuclearelectrica detine un pachet de 84% in afacerea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, in timp ce alaturi de Enel a ramas in proiect si producatorul de otel ArcelorMittal cu un pachet de 6%, -dupa retragerea CEZ, RWE, GDF Suez si a Iberdrola. In acelasi timp, statul cauta sa isi reduca participatia in proiect si sa isi limiteze detinerea la 40% prin atragerea de noi investitori.
In afara de Cernavoda, Enel este interesat si de alte proiecte mari in zona de productie de energie, centralele de la Braila si Galati., pentru urmatorii cinci ani avand pregatit un buget de investitii de 800 mil. Euro.
In plus, Enel este interesata si de proiectul hidrocentralei de la Tarnita, afacere cu o valoare estimata la aproximativ 1 mld. Euro. “Proiectul de la Tarnita nu a fost prezentat oficial investitorilor. Ne uitam la el”, a precizat Luca D’Agnese.
Astfel, Enel asteapta acum raspunsul statului (inclusiv companii de stat si ANRE ca autoritate de reglementare) la o lista destul de lunga de probleme: dosarul datoriilor CFR catre distribuitorii de electricitate (care a ajuns la 450 mil. Euro) – care a atras inclusiv ingrijorarea Fondului Monetar International, decizia statului privind actiunile pe care le mai detine in zona de distributie de electricitate controlata de grupul italian, modificari de legislatie operate de ANRE (Autoritatea Nationale de Reglementare in domeniul Energiei) pentru introducerea pe piata a contoarelor inteligente, decizia Nuclearelectrica in ceea ce priveste participatiile celorlalti investitori in proiectul de la Cernavoda, respectiv proiectul de la Tarnita Lapusesti.
Pana cand statul se decide ce va face in aceste proiecte, unele dintre ele printre cele mai mari afaceri de pe piata energiei din Romania, Enel si-a pus lichiditati la adapost in conturile bancilor, miscare cat se poate de inspirata daca luam in calcul ca unii bancheri au trecut in ultima vreme la majorarea dobanzilor in goana dupa clienti.
Nici macar ingrijorarile de pe pietele internationale privind intrarea Italiei intr-o drama financiara dupa modelul Greciei, datorita nivelului urias al datoriilor cifrate la 1.900 mld. Euro (respectiv 120% raportate la PIB-ul Italiei) nu il afecteaza prea mult pe seful Enel Romania. “Italia are o problema a datoriilor, dar suntem increzatori ca se vor gasi solutii”, spune sigur pe el, fara sa uite sa zambeasca.
Enel Romania in cifre:
* Vanzari de 900 mil. Euro in 2010
* EBITDA de 200 mil. Euro in 2010
* Profit net de 78 mil. Euro in 2010
* Investitii de 1,8 mld. Euro in perioada 2005 – 2010
* Controleaza distributiile de energie Banat, Dobrogea, Muntenia (fosta Electrica Muntenia Sud)
* 2,6 mil de clienti
* 4.700 de angajati la 31 decembrie 2010
Mai multe informatii despre Enel Romania
