Cele mai rostite cuvinte – cheie de catre sefa celei mai mari companii din Romania au fost “INVESTITII”, mentionat de 30 de ori, “PROIECT” de 18 ori si “REZULTAT” de 15 ori. De asemenea, in the top of mind au mai fost “PRET” de 14 ori, “PETROM”, “PRODUCTIE” si “PROGRAM” - fiecare dintre ele mentionat de 12 ori, “STRATEGIE” si “INVESTITORI” (de 8 ori), “OBIECTIV” (de 7 ori), “SUCCES” (spus de 6 ori), “PROFIT”, “COSTURI”, “CASH FLOW”, “MANAGEMENT”, “DEZVOLTARE” si “EXPLORARE”– mentionat de 5 ori fiecare. De asemenea, Mariana Gheorghe a raspuns la intrebari cu “EU” de numai 9 ori, alegand in cele mai dese randuri sa vorbeasca in nume colectiv despre deciziile luate in companie, motiv pentru care a folosit de nu mai putin de 30 de ori “NOI”, referindu-se la echipa de management, aceasta fiind singurul roman dealtfel din Directoratul Petrom, din care mai fac parte patru expati adusi de OMV.
Topicuri
- “Cat timp piata din Romania ne asigura un cashflow de aproape 1 mld. Euro, nu avem nevoie de extinderea pe alte piete”
- Petrom a platit in primul semestru in avans peste 250 mil. Euro bancilor pentru a rambursa integral creditele sindicalizate contractate in 2008 (in valoare de 375 mil. Euro) si in 2009 (in valoare de 500 mil. Euro), care erau scadente in 2012, reducand gradul de indatorare de la 15% la 12%
- Investitiile se vor dubla in al doilea semestru al anului, in conditiile in care din programul aprobat pentru acest an de 1,14 mld. Euro s-a realizat decat o treime in prima parte a anului
- 70% din investitii merg in explorare si productie, cel mai profitabil activ al companiei, restul fondurilor se impart egal intre rafinaria Petrobrazi si divizia de gaze si energie
- Investitiile in gaze vor creste pe masura ce va creste profitabilitatea gazului in raport cu cea obtinuta din titei, adica se vor concentra spre orizontul de liberalizare a pretului la gaze in perioada 2013 – 2015
- Noul Petrom se va vedea in rezultatele financiare pana in 2015: fata de 2011, unde principalul driver este pretul titeiului, in conturile companiei se vor vedea in plus in conturile companiei efectul liberalizarii preturilor la gaze (astazi vandute la valori de aproape trei ori mai mici fata de cotatia internationala), noul business cu energie electrica, respectiv rezultatele explorarilor din Marea Neagra si din Oltenia
- Strategia de vanzari a centralei electrice de la Petrobrazi nu este inca pusa la punct, desi Petrom intra cu centrala pe piata energiei in cateva luni. Un indiciu: va captura segmentul de energie scumpa
- Rata de rentabilitate asteptata pentru investitia in centrala electrica de la Brazi este de minim 10% pe durata de viata a centralei, aceasta urmand sa utilizeze 20% din capacitate pentru consumul Petrom, restul productiei urmand sa fie vanduta pe piata
- “Nu ne-am propus o anumita rata de distribuire a dividendelor pentru ca suntem inca o companie care are nevoie de foarte multe investitii. Intre 2005 si 2008, am distribuit intre 40 si 60% din profit, acum am dat 46% din profitul din 2010. Este clar pentru actionari catre ce ne indreptam”
- Oferta Petrom: Tot boardul de directori al Petrom si prima linie de management a fost in due dilligence si in pregatirea informatiilor solicitate de stat si de consortiu. La Londra si in intregul roadshow in discutiile cu potentialii investitori, Petrom a fost reprezentat de trei oameni: CEO, CFO si directorul pentru relatia cu investitorii. “Nu stiu gradul de subscriere la Petrom si nici nu sunt curioasa, este tranzactia statului roman, nu a Petrom”. Vinovati pentru esec: timingul si pretul. “Nu spun ca nu sunt sau puteau sa fie si alte elemente care sa contribuie la destinul tranzactiei”.
- Despre intalnirea G. Roiss (noul CEO al OMV) cu T. Basescu (presedintele Romaniei): O intalnire naturala, nimic special, o discutie generala despre strategia si dezvoltarea Petrom, proiecte de viitor, planuri de investitii
- “Numarul optim de angajati al Petrom depinde de investitiile pe care le facem si de modernizarea activelor. Nu avem o proiectie”
Romania, piata de 1 mld. Euro cashflow
“La aceasta ora, cea mai buna utilizare a banilor pentru actionari, fie equity lor, fie atrasi de la banci, credem ca este Romania. De ce? Este un perimetru si o piata pe care o cunoastem, este un perimetru in care avem cunostintele necesare – nu numai banii, ci si cunostintele geologice, tehnice si experienta de management ca sa fructificam cat mai mult acest potential. Deci atata timp cat acest potential din Romania se manifesta la felul la care il vedem noi acum, puterea noastra de generare de cash flow, inclusiv atragerea de pe piete se invarte in jurul acestui miliard de euro pe an, nu vedem nevoie de diversificare pe alte piete”, explica Mariana Gheorghe.
Gradul de indatorare al companiei a scazut in primul semestru de la 15% la 12%, compania reusind sa-si finanteze din propriul cashflow aproape 90% din proiectele de investitii. Scaderea gradului de indatorare al Petrom s-a datorat faptului ca Petrom a platit catre banci in avans in prima parte a anului peste 1 mld. Lei (256 mil. Euro) in contul banilor folositi din linii de credit, astfel ca nu mai exista niciun varf de plata in 2012, cand sumele imprumutate ajungeau la scadenta. Petrom si-a rambursat in avans ambele imprumuturi sindicalizate luate de la banci in 2008 si 2009, unul de 375 mil. Euro, altul de 500 mil. Euro plus dobanzile aferente.
“Nu avem varf de plata. La 2010, aveam trasa o anumita suma care ar fi putut fi platita pana la sfarsitul anului 2012. Noi am platit-o anul asta. Nu mai avem de plata. Avem ca linii de credite, dar nu avem fonduri datorate”, spune sefa subsidiarei locale a grupului austriac.
Petrom a contractat in decembrie 2009 un imprumut pe trei ani in valoare de 500 de mil. Euro de la un consortiu format din noua banci si condus de Erste. Alaturi de banca austriaca, printre finantatorii companiei petroliere s-au mai numarat atunci UniCredit Bank Austria, Raiffeisen Zentralbank Osterreich, Bawag PSK, La Caixa, EFG Eurobank Ergasias, ING Bank, Marfin Egnatia Bank si Banca Romaneasca.
De asemenea, compania prelungise pana in 2012 perioada de rambursare a unei linii de credit multi-valuta obtinuta in octombrie 2008, in valoare de 375 mil. Euro. Linia de credit este asigurata de un sindicat de banci format din Unicredit Bank Austria, Credit Agricole Luxemburg, Erste Group Bank, Raiffeisen Zentralbank si Societe Generale, imprumutul fiind disponibil in euro si in lei, la dispozitia Petrom fiind puse si fonduri in dolari. Dupa privatizarea derulata in 2004, cand OMV a platit 669 mil. Euro si a participat cu alte 830 mil. Euro la majorarea capitalului Petrom pentru a obtine pachetul de 51% din actiuni, austriecii au folosit in primii ani dupa instalarea lor fondurile cu care au participat la capitalizarea companiei pentru finantarea programelor de investitii. Ulterior, Petrom a trecut intr-o noua faza astfel ca in anii 2008 – 2009 a contractat aceste credite mari de la banci pentru a-si finanta investitiile. Cum Petrom a devenit in ultimii ani tot mai profitabila, anul trecut reusind in premiera sa genereze un cash flow cu care poate sa isi acopere programul de investitii, compania a trecut la rambursarea anticipata si integral a celor doua imprumuturi sindicalizate luate in 2008 si 2009, bazandu-se de acum pe propriile forte.
Sapte din zece euro intra in explorare si productie, de unde vine si profitul
“Suntem inca o companie care are nevoie de foarte multe investitii”, subliniaza CEO al Petrom OMV. Compania are un program de investitii anuale de circa 1 mld. Euro care merg in proportie covarsitoare catre divizia de explorare & productie, cel mai profitabil activ al companiei. Tocmai profitabilitatea mai ridicata a titeiului comparativ cu gazul este si criteriul pentru care compania isi indreapta masiv investitiile in resursa cea mai valoroasa, in timp ce gazele vor deveni o tinta atractiva pentru investitii mai ales in momentul liberalizarii preturilor, adica in jurul orizontului de timp 2013 – 2015.
Compania a investit in prima jumatate numai o treime din programul aprobat pentru acest an, in valoare de 4,9 mld. Lei (circa 1,14 mld. Euro), iar de la cel mai inalt nivel din Petrom se confirma ca in al doilea semestru ritmul de investitii se va dubla comparativ cu prima parte a anului. Directiile in care merg banii de investitii din Petrom sunt in “in proportie de 60 – 70% segmentul de explorare si productie (E & P), 15% rafinarea , alte 15% pentru divizia de gaze si energie (G & E)”.
In rafinare, tinta ramane programul de modernizare de la Petrobrazi, singura rafinarie cu care Petrom mai opereaza incepand de anul trecut incoace, si unde scopul propus este ca aceasta sa devine rentabila financiar pana in 2014. Rafinaria Petrobrazi a pierdut bani in prima parte a anului in conditiile in care pretul ridicat al titeiului a adus o marja negativa in rafinare de 1,39 dolari pe baril in trimestrul al doilea.
Potrivit directorului general al Petrom, in ceea ce priveste divizia de gaze si energie, o destinatie prioritara este centrala electrica pe gaze de la Petrobrazi, care va intra pe piata de energie la finele acestui an, precum si parcul eolian Dorobantu din judetul Constanta. Cele mai multe fonduri vor avea ca destinatie portofoliul de explorare si productie, unde sunt cateva directii: programele de recuperare a productiei in unele zacaminte aflate in productie prin utilizarea unor tehnologii avansate, proiectele de explorare pe uscat (un exemplu este descoperirea de gaze din perimetrul Totea – Gorj) si cele din perimetrul Marii Negre (unde asocierea cu americanii de la ExxonMobil este in faza forarii primei sonde dupa rezultate promitatoare in prima faza), o alta destinatie pentru fonduri fiind optimizarea productiei de gaze (in special in bazinul Olteniei, care are o pondere de 40% din productia de gaze a Petrom). De asemenea, vor fi alocati bani pentru operatiunile curente de dezvoltare a perimetrelor aflate in exploatare si productie, si in fine, o alta tinta de investitii sunt proiectele de eficienta energetica, finantate cu bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare).
In ceea ce priveste explorarile, tinta Petrom este un grad de recuperare al rezervelor de 70%, ceea ce inseamna ca la o productie de circa 65 milioane barili pe an sa fie puse la loc prin rezerve noi sau cresteri de productie din zacaminte in exploatare 45 milioane barili pe an. Rezervele Petrom de titei si gaze se ridica la 805 mil. barili daca ne referim strict la Romania, iar impreuna cu zacamintele din Kazahstan acestea totalizeaza 830 mil. barili, adica o durata de viata de aproximativ 12 ani la nivelurile actuale de productie.
Petrom 2011 vs Petrom 2015: diferenta de la profit din titei la bani din titei plus gaze mai scumpe plus energie mai scumpa
Noul Petrom, ce va rezulta din vanzarea gazului produs la preturile de pe piata internationala si nu la 40% din aceasta valoare ca acum la care se va adauga un business nou si de talie mare precum cel generat de centrala electrica de la Brazi plus rezultatele proiectelor de explorare in care acum se investeste, se va vedea in rezultatele financiare pana in 2015. Pe hartie, calculele indica o schimbare a ordinului de marime al companiei, mai ales daca avem in vedere ca in 6 ani de la privatizare, Petrom a obtinut afaceri duble si si-a multiplicat profitul pe baza activelor preluate in 2004, din care unele care produceau pierderi au fost vandute sau inchise in acest interval, dar, mai ales, sub efectul scumpirii titeiului de aproape trei ori si a unei volatilitati foarte ridicate in ultimii ani.
“Toate vor contribui gradual pe parcursul urmatorilor ani la rezultatul nostru financiar. Din cele mari, daca ne gandim, pana in 2015, liberalizarea este pe cale sa se intample, explorarea vom avea deja multe, am facut de sase ani explorare, mai facem inca trei, cinci ani cat o sa mai facem...Putem sa ne dam seama care este contributia: da sau ba. Rezultatele se vor cunoaste. Apoi centrala va intra in piata, dupa un an – doi, vom putea sa vedem care este structura optima a vanzarii si a utilizarii. Deci, pana in 2015, vom mai avea raspunsuri la toate aceste contributii la rezultatul nostru fara sa stim insa momentul exact, dar vor fi”, spune Mariana Gheorghe.
Pentru a capta toate aceste surse de crestere in businessul Petrom ramane de rezolvat pentru echipa de management lupta pentru administrarea riscurilor potentiale, care nu sunt putine – evolutia pretului titeiului, rezultatele proiectelor de explorare incepute, gestiunea diferentelor de curs valutar din fluctuatiile euro si ale dolarului in raport cu leul si a hedging-ului (care “au muscat” din profitul inregistrat atat in primul semestru al acestui an, cat si din cel obtinut in 2010), eliminarea pierderilor din rafinare si evolutia consumului.
Lucrurile in ceea ce pretul la gaze sunt clare, Petrom vanzand acum cu 166 dolari pe mia de metri cubi in timp ce gazele din import sunt cumparate la 408 dolari pe mia de metri cubi, adica la preturi de 2,5 ori mai mari. Petrom este unul dintre cei doi mari producatori de gaze din Romania, alaturi de compania de stat Romgaz Medias. Calendarul de liberalizare al preturilor la gaze prevede ca pentru consumatorii industriali termenul este sfarsitul anului 2013, iar pentru populatie si centralele termice pentru cota de furnizare de energie termica pentru populatie este finele lui 2015.
Centrala Petrom intra in piata in 2011, dar politica de vanzari va fi gata in 2012
Strategia de vanzari a Petrom in ceea ce priveste centrala electrica de la Brazi nu este inca pusa la punct desi intrarea pe piata de energie electrica se va intampla la finele acestui an. Centrala de la Brazi a Petrom va avea un impact major in piata de electricitate, avand in vedere ca are o capacitate instalata de 860 MW, superioara unui reactor al centralei nucleare de la Cernavoda, ceea ce ii poate asigura o cota de piata de pana la 10% din productia de electricitate a Romaniei. Mai mult, centrala este alimentata pe gaze si este de ultima generatie, cu echipamente General Electric, dispunand de un atu foarte important in lupta cu competitia, cel al flexibilitatii: va putea opri productia de energie si va reintra in piata intr-un interval scurt de timp.
“O sa discutam mai mult despre acest impact probabil la inceputul anului viitor. Este important pentru noi sa intelegem dinamica acestei piete, sa intelegem cum putem sa optimizam utilizarea si valorificarea acestei capacitati. Aceasta capacitate are un mare avantaj, si anume aceasta flexibilitate. Ce inseamna flexibilitate? Inseamna ca pot sa capturez un segment de piata care este mai scump”, explica Mariana Gheorghe.
Insa, strategia de vanzari va fi gata si va fi prezentata anul viitor, chiar daca centrala de la Brazi intra in piata inca din acest an. La acest moment, singurele estimari disponibile din partea Petrom vizeaza ca pentru consumul propriu compania va utiliza circa 20% din capacitatea centralei, iar restul productiei va putea fi vanduta pe piata.
“Sunt analize care se fac de catre noi sau cu ajutor extern pentru a avea o parere unitara, este putin cam ambitios spus, dar consistenta asupra evolutiei tuturor variabilelor noastre de la titei la gaz, la ce face pretul de gaz anul viitor, ce face pretul de electricitate anul viitor, care este intrarea in functiune a eolienelor, cate eoliene ..sunt multe elemente pe care noi trebuie sa le analizam, sa vedem impactul asupra EBIT-ului (castigul obtinut inaintea platii dobanzilor si a taxelor – n.r.) nostru, sa vedem ce putem sa influentam din riscurile noastre si apoi sa cadem de acord asupra unei ipoteze bugetare, pe baza careia se va construi bugetul pana la sfarsitul anului pentru 2012”, adauga nr. 1 din Petrom.
Aceasta precizeaza ca asteptarile sale in ceea ce priveste randamentul investitiei in centrala electrica de la Brazi vizeaza o rata de rentabilitate de peste 10% in conditiile in care decizia investitionala a luat in calcul preturile internationale la gaze si energie electrica, respectiv costurile privind tehnologia pe care Petrom a achizitionat-o pentru centrala de la Brazi.
Despre dividende, oferta Petrom si numarul de angajati
Cea mai mare companie petroliera din Romania nu are o tinta stabilita nici in ceea ce priveste cota de alocare de dividende din profit si nici in ceea ce priveste numarul de angajati, unde procesul de restructurare a redus de la peste 50.000 de angajati in vara anului 2004 la privatizare pana la 23.000 de angajati sapte ani mai tarziu, dupa cum sustine nr. 1 din Petrom.
Potrivit Marianei Gheorghe, in ceea ce priveste personalul companiei, dimensiunea acestuia este conditionat de investitiile companiei si de modernizarea activelor, lasand sa se inteleaga astfel ca trendul de scadere a numarului de salariati ar putea continua pe masura ce Petrom devine tot mai eficient.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste asteptarile investitorilor privind alocarea unei cote mai mari din profitul tot mai bogat al subsidiarei OMV, sefa companiei a raspuns ca principalul obiectiv raman investitiile,motiv pentru care nu exista o tinta anume privind dividendele. “Au fost buni cu noi in 2009 si 2010 cand ne-au permis sa nu distribuim dividende deloc si sa ne facem investitiile pentru ca au considerat ca sunt investitii bune. Nu avem o tinta, dar daca ne uitam la 2005, 2006, 2007 si 2008 au fost intre 40% si 60% dividendele din profit. Acum am dat 46%. Deci este clar incotro unde se indreapta comunitatea de investitori pe care o avem acum – statul , Fondul Proprietatea si investitorii de pe piata de capital”, afirma Mariana Gheorghe.
In acest an, Petrom a dat dividende in suma totala de circa 961 mil. Lei (circa 230 mil. Euro). Actionarii Petrom sunt grupul OMV (51% din actiuni), Fondul Proprietatea si Ministerul Economiei fiecare cu un pachet de circa 20%, BERD are un pachet de 2%, iar restul de aproape 7% sunt detinute de investitorii de pe piata bursiera de la Bucuresti unde sunt listate titlurile companiei.
Ministerul Economiei a derulat in luna iulie oferta publica secundara prin care a incercat sa vanda aproape jumatate din detinere, respectiv un pachet de 9,84% din actiunile Petrom pe bursa. Insa tranzactia intermediata de consortiul condus de banca rusa de investitii Renaissance Capital si format din casele de brokeraj EFG Eurobank Securities, Romcapital si BT Securities a esuat nefiind atins gradul de subscriere de 80% necesar pentru succesul operatiunii. Cu toate ca ministerul economiei, vanzatorul in acest deal, a vorbit chiar de indeplinirea unor obiective, intreaga piata, analisti romani si straini, banci de investitii, chiar presedintele Romaniei au recunoscut ca a fost vorba de un esec, care pune presiune inclusiv pe programul de privatizare pe care Guvernul vrea sa il deruleze pe Bursa.
Ce spune sefa Petrom despre aceasta tranzactie al carei obiect a fost un pachet de actiuni al companiei pe care o conduce ?!
In opinia acesteia, timingul si discountul mic oferit au dus la acest deznodamant, desi da de inteles ca este loc si de alti factori care ar fi putut contribui la succesul tranzactiei, fara sa intre insa in mai multe detalii. Una peste alta insa, la Londra, capitala financiara a lumii, au venit sa se intereseze de Petrom toate tipurile de investitori financiari de la fonduri globale, de hedging, fonduri de investitii, cu expunere pe Romania si fara expunere pana la cele specializate in investitii pe pietele emergente. “A fost pozitiv interesul pentru Petrom si ca toti acesti investitori vedeau potentialul in Bucuresti sa devina o a doua Varsovie a pietelor de capital, sa devina un emerging market, sa devina o destinatie pentru ei”, explica directorul general al Petrom OMV, care adauga ca investitorii straini au avut incredere ca Guvernul vrea sa vanda pachetul Petrom.
Petrom a raportat pentru primele sase luni ale anului un profit net de 1,74 mld. Lei (417 mil. Euro), in crestere cu 14% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul scumpirii titeiului Ural cu 42% in interval de un an, din care compania petroliera a reusit sa capteze o crestere de 36% dupa aplicarea unor discounturi catre clientii sai. Rezultatul final, desi situat peste cele mai optimiste asteptari ale analistilor, a fost erodat insa de pierderile financiare inregistrate ca urmare in special a impactului aprecierii leului cu aproape 13% fata de dolar in ultimul an, dar si a contractelor de hedging.
Vanzarile s-au majorat cu 23% pana la 10,27 mld. Lei (2,46 mld. Euro), in conditiile in care Petrom simte o revigorare a cererii de gaze in sectorul industrial, unde consumul este in usoara crestere. Insa, la nivelul vanzarii cu amanuntul in benzinarii, consumul a scazut cu circa 5%, pe fondul unui consum slab la nivelul intregii economii, dar si a unui avans important al preturilor la pompa in ultimul an. Pentru intregul an, sefii Petrom se asteapta la o volatilitate a pretului titeiului, ale carui fluctuatii sa varieze in marja 90 – 110 dolari pe baril, si pe o crestere economica a Romaniei de 1,5% in 2011, care ar putea dezmorti pe final de an cererea de carburanti.
Petrom este o companie petroliera integrata, care sub comanda OMV, a renuntat in cursul procesului de restructurare la active ce nu faceau parte din activitatea de baza precum hoteluri sau platform petroliere, precum si la active mari care produceau pierderi in bilantul companiei, rafinaria Arpechim Pitesti si combinatul chimic Doljchim Craiova fiind in proceduri de inchidere definitiva. In paralel, compania s-a reorganizat dupa modelul OMV si a creat o noua divizie, cea de gaze si energie, Petrom urmand din acest an sa isi faca intrarea puternic in piata de electricitate, un business absolut nou pentru liderul pietei petroliere. Tot sub efectul contractului de privatizare, Petrom are de recuperat la statul roman pana in 2034 circa 600 mil. Euro, cheltuieli efectuate pentru lucrari de decontaminare si pentru sonde abandonate.
Citeste interviul integral cu Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom OMV
