O eventuala prelungire a colaborarii cu rusii de la Renaissance Capital ar putea fi discutata in luna septembrie, sustin sursele citate. Pe piata de capital, au aparut in primavara informatii potrivit carora Victor Cionga ar putea conduce si biroul Renaissance din Romania, dar pana in prezent acestea nu s-au concretizat. Cionga a lucrat timp de trei ani de zile la Raiffeisen Capital & Investment, societatea de brokeraj locala a grupului austriac Raiffeisen, unde a detinut pozitia de director general adjunct, iar din 2007 a pus bazele firmei de consultanta financiara AZ Capital Advisors.
Rusii de la Renaissance Capital au incheiat in aprilie cu statul contractul de intermediere al ofertei Petrom, in baza caruia rusii ar incasa doar un comision de succes 0,325% din pretul obtinut din vanzarea pachetului de actiuni, contract valabil timp de un an de zile. Renaissance Capital avea planuri mari pentru piata romaneasca, intentionand sa participe inclusiv la licitatiile pentru intermedierea ofertelor Transelectrica si Transgaz, celelalte vanzari mari pe care statul roman vrea sa le faca pe Bursa in acest an, fondatorul bancii rusesti Stephen Jennings venind in mai multe randuri la Bucuresti sa discute cu autoritatile.
Esecul ofertei Petrom pune insa sub semnul intrebarii aceste planuri. Totodata, numirea lui Bogdan Ciobotaru, fost director executiv al Morgan Stanley pentru piete globale, la conducerea departamentului de finantari pentru Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa, pozitie din care va coordona si operatiunile din Romania, ar putea afecta deschiderea unui birou local, cel putin pana cand piata romaneasca nu va “oferi” mai multe deal-uri mari.
Reprezentantii Renaissance Capital nu au raspuns pana la publicarea acestui articol intrebarilor adresate pe aceasta tema.
Renaissance a condus consortiul care a intermediat oferta Petrom, tranzactie care putea ajunge sa fie cea mai mare din istoria Bursei de la Bucuresti, avand in vedere ca avea o valoare estimata intre 485-610 milioane de euro. Oferta insa a esuat, statul si intermediarii nereusind sa gaseasca suficienti investitori care sa cumpere minimum 80% din actiunile vandute, pragul stabilit pentru incheierea tranzactiei cu succes.
Esecul tranzactiei a fost pus in principal pe timing-ul nepotrivit, oferta fiind lansata intr-o perioada dominata criza datoriilor suverane, si pe discountul prea mic oferit investitorilor fata de pretul de la Bursa, jucatorii din piata vazandu-I vinovati pentru acest rezultat atat pe stat pentru modul cum a condus acest process, dar si pe intermediari, care nu ar fi fost suficient de convingatori cu investitorii din cauza experientei reduse in centrele financiare clasice in comparatie cu marile nume de pe Wall Street. De asemenea, consultantii au fost acuzati ca nu au avut suficienta putere de convingere nici cu statul pentru a impune unele recomandari legate de pret si perioada ofertei ce ar fi putut evita esecul ofertei Petrom.
Consultantii s-au aparut spunand ca au facut toate recomandarile corecte statului, inclusiv in ceea ce priveste discountul pe care il cer investitorii si au invocat conditiile nefavorabile de piata. Pe de alta parte, Ministerul Economiei, proprietarul pachetului de 9,84% din Petrom care urma sa fie vandut prin intermediul ofertei, a raspuns acuzatiilor spunand ca nu este dispus sa isi vanda actiunile la orice pret si ca va monitoriza pietele, urmand sa decida ulterior cand iese din nou la vanzare cu acest pachet. Premierul Emil Boc a tinut chiar sa precizeze la cateva ore dupa inchiderea ofertei Petrom ca statul nu este disperat sa vanda aceste actiuni.
