Situatia Oltchim pune pe jar bancherii, care au expunere pe compania de stat, prabusita sub presiunea pierderilor si datoriilor. BCR, cea mai mare banca din Romania, si Banca Transilvania, nr. 3 dupa cota de piata inregistrata la jumatatea anului, vor actiuni Oltchim in schimbul unor imprumuturi acordate anterior si care se ridica la aproximativ 140 mil. euro, conform unor surse din piata.
Presedintii celor doua mari banci, Dominic Bruynseels (BCR) si Horia Ciorcila (Banca Transilvania) au avut astazi discutii cu Ion Ariton, ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri, in care si-au exprimat interesul pentru o conversie a datoriilor pe care Oltchim le are fata de cei doi creditori in actiuni, se arata intr-un comunicat al ministerului. Ministerul economiei este actionarul majoritar, cu un pachet de 54,8% din Oltchim, companie pentru care statul a demarat primele proceduri privind privatizarea, in conditiile in care un asemenea proces a esuat pana acum in mai multe randuri. De asemenea, Oltchim figureaza si pe o lista de societati, agreata de catre Guvern si Fondul Monetar International, la care ar urma sa fie numiti manageri privati.
Surse din piata afirma ca BCR are o expunere de aproximativ 100 de milioane de euro pe Oltchim, in timp ce Banca Transilvania are credite in valoare de circa 37 – 38 milioane de euro acordate combinatului chimic de la Ramnicu Valcea.
“Vrem sa ajutam privatizarea companiei, care este in opinia noastra singura solutie. Daca noi vom prelua actiuni in schimbul imprumuturilor acordate, nivelul datoriilor Oltchim ar scadea si ar ajuta compania sa se privatizeze mai usor. Aceste actiuni le-am vinde o data cu statul la privatizarea Oltchim pentru ca nu avem expertiza intr-un asemenea business ca sa ramanem pe termen mai lung. Am incredere ca se va gasi o solutie buna pentru Oltchim”, afirma Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania.
Reprezentantii BCR nu au facut niciun comentariu pana la data publicarii articolului.
Dosarul conversiei de datorii in actiuni cerute de bancheri a ajuns pe masa Comisiei Europene, din datele prezentate de catre ministerul economiei in comunicatul trimis presei.
“Atat BCR, cat si Banca Transilvania si-au aratat deschiderea pentru a sustine compania, inclusiv prin acordarea de noi credite pana la finalizarea privatizarii”, precizeaza reprezentantii actionarului majoritar al combinatului chimic Ramnicu Valcea.
Oltchim avea la 30 iunie 2011 datorii totale de 2,44 mld. lei (577,9 mil. euro, calculate la cursul de schimb al BNR), din care 1,4 mld. lei (331,9 mil. euro) reprezinta datorii ce trebuie platite in termen de un an. Cea mai mare parte a banilor datorati de combinatul chimic de la Ramnicu Valcea, condus de aproape 20 de ani de catre Constantin Roibu, sunt catre creditori precum statul, banci de talia BCR, Banca Transilvania, CEC Bank sau furnizori de utilitati (distribuitorul de energie electrica).
Oltchim a raportat pentru primul semestru pierderi de 70,3 mil.lei (16,8 mil. euro) la o cifra de afaceri de 915,2 mil. lei (218,9 mil. euro). Acum, pe bursa de la Bucuresti, valoarea Oltchim a ajuns la 84,4 mil. euro.
In raportul anual pentru 2010, conducerea Oltchim explica evolutia negativa a businessului combinatului prin reducerea cererii de pe pietele Uniunii Europene ca urmare a crizei economice si acuza actionarul minoritar PCC de blocarea unor decizii prin care au fost stopate finantari ce vizau redresarea activitatii. Razboiul dintre seful Oltchim, Constantin Roibu, si PCC, actionarul minoritar al societatii, a ajuns anul acesta intr-o noua faza cand detinerea fondului german de investitii PCC, combinata cu cea a altui fond de investitii britanic a atins un prag de circa 33%. PCC il acuza pe Roibu de management dezastruos la Oltchim si ii arunca in spate situatia dificila in care a ajuns combinatul.
De asemenea, tot in acest an, presat de Fondul Monetar International din pozitia de principal creditor extern al Romaniei sa reduca presiunea companiilor de stat cu pierderi asupra bugetului, Guvernul a anuntat un calendar de masuri privind privatizarea unor companii printre care si Oltchim si numirea unor manageri privati la companii de stat pentru a le eficientiza operatiunile, lista de pe care nu lipseste Oltchim, miscare care a ridicat semne de intrebare in piata privind intentiile reale ale statului, dupa ce a esuat in repetate randuri in privatizarea combinatului.
In dosarul privatizarii Oltchim, pana acum statul a anuntat la finele lunii august ca a selectat o echipa de avocati de la Musat & Asociatii, condusa de catre Miruna Suciu partener al casei de avocatura, sa asiste Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, in cadrul procesului de vanzare.
Tot la finele lunii august, statul a votat in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor si a decis in acest fel ca pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie sa nu mai fie ocupata de Constantin Roibu, care oricum ocupa functia de director general. La aceeasi AGA, a fost aprobata si contractarea unor credite de 250 mil. euro de catre Oltchim, necesare pentru finantarea investitiilor si capital de lucru.
Pe 9 septembrie, ministrul economiei Ion Ariton ii comunica lui Gerhard Roiss, presedintele OMV, proprietarul Petrom, ca statul roman este interesat de a cumpara rafinaria Arpechim, inchisa de catre firma petroliera, tocmai datorita importantei pe care o are ca sursa de materii prime pentru Oltchim.
La 30 septembrie, se petrece o alta miscare interesanta in dosarul Oltchim prin numirea de catre stat a lui Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, dar si cumnat al Andreei Paul Vass, consilierul economic al primului ministru, in pozitia de membru al Consiliului de Administratie al combinatului.
Climatul economic extern foarte volatil, dependenta Oltchim de platforma Arpechim Pitesti detinuta de austriecii de la OMV, situatia financiara grea a combinatului, presiunile FMI asupra cabinetului de la Bucuresti de a lua masuri ferme si rapide cu companiile de stat cu pierderi si datorii, precum si contextul nou in care se gaseste Romania dupa ce a devenit membru al Uniunii Europene in 2007 fac din dosarul Oltchim una dintre cele mai mari provocari in materie de privatizare de dupa 1989.
