Anul 2017 vine cu un nou Guvern şi o altă viziune asupra modului în care România se poate dezvolta. Chiar dacă vom asista la o nouă abordare, constrângerile şi provocările pentru economia românească rămân aceleaşi. Păstrarea unui deficit bugetar de sub 3% din PIB şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene vor fi şi anul viitor principalele vulnerabilităţi, în condiţiile în care noua coaliţie de guvernământ promite impulsionarea investiţiilor în economia reală.
Datoria publică, marea necunoscută a anului ce vine
Prognozele Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene arată că în anul 2017 deficitul bugetar ar putea sări de 3,2% din PIB dacă relaxările prevăzute în Codul Fiscal vor fi aplicate. În plus, majorările de salarii aprobate ar putea împinge deficitul la peste 3,8% din PIB. De asemenea, pe lângă finanţarea deficitului estimat de Comisia Europeană la peste 30 de miliarde de lei, România va trebui să înceapă restituirea către Comisia Europeană a împrumutului din 2009, după ce ratele de capital datorate FMI au fost achitate integral în 2015. Avem astfel de rambursat Comisiei Europene 1,2 miliarde de euro, în 2017, 1,4 miliarde în 2018, iar în 2019 un alt miliard de euro.
Rămânem tigrii UE şi-n 2017. Mâncăm PIB pe pâine
Şi în 2017, România va avea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, conform estimărilor oficialilor români, dar confirmate şi de organismele internaţionale. Produsul Intern Brut se va situa la 807,4 miliarde de lei, adică în jur de 180 de miliarde de euro, valoare cu care am putea depăşi PIB-ul Greciei care este acum în jur de 176 de miliarde de euro şi am putea deveni a doua cea mai mare economie a noii Europe, după Polonia. În ciuda acestor creşteri, PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge abia la 8.000 de euro şi va rămâne al doilea cel mai mic PIB pe cap de locuitor după bulgari.
Mai multe în Jurnalul Național
