Ce nu a spus nimeni despre privatizările de după 1989

Rata de succes a privatizărilor în România a fost sub 25% în ultimii 25 de ani, timp în care au fost vândute 7.726 de societăți de stat, iar peste două milioane de locuri de muncă au fost pierdute, susține președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac, potrivit Agerpres.
"În 1989, sectorul privat din România nu exista. Din 1990 au început să fie demarate mai multe programe, iar cea mai importantă prevedere a programelor din ultimii 25 de ani a fost privatizarea. În această perioadă au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mică de 25%. Adică mai puțin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viață. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a 2 milioane de locuri de muncă", a explicat Cristina Chiriac în cadrul unei conferințe cu privire la impactul Codului Fiscal asupra IMM-urilor.

Ea a precizat că datele provin dintr-o analiză a asociației pe care o reprezintă realizată pentru perioada 1990 — 2014, inclusiv.

În acest context, reprezentanta antreprenorilor susține că IMM-urile ar trebui să preia această responsabilitate socială, de a absorbi personalul disponibilizat din instituțiile de stat însă, din păcate, acest sector continuă să fie neglijat de autorități. "Durerea cea mai mare este că sectorul IMM este lăsat în permanență pe ultimul plan", a subliniat Cristina Chiriac.

Despre privatizare a vorbit, în cadrul conferinței, și președintele Asociației Brokerilor din România, Dan Paul. Acesta a spus că eșecul privatizărilor în România este explicat prin forma aleasă de stat, respectiv vânzare directă, nu prin piața de capital, care este un proces mult mai transparent, și, implicit, mai sigur, atât pentru stat cât și pentru investitori. Însă statul evită această modalitate de privatizare pentru că "anumite persoane încă se gândesc la șpăgi".

"Statul nu vrea privatizări prin bursă pentru că încă se gândește la șpăgi", a spus Dan Paul, precizând că privatizările prin bursă elimină orice urmă de îndoială asupra procesului, companiile devin transparente, sunt evitate scurgerile de bani, statul încasează în mod corect impozitele, iar societatea privatizată nu poate fi "sifonată".

'Pentru a rezolva o arte din aceste probleme ar trebui să avem un guvern cu mai puțini miniștri, însă mai bine plătiți', mai spus reprezentantul brokerilor.

El admite, totuși, că și Bursa de la București are o problemă legată de volumul redus de tranzacționare, astfel că este nevoie de atragerea investitorilor pe bursă, inclusiv a antreprenorilor de tipul IMM-urilor. "Nu pot să ofer nicio garanție pentru anul 2016. Încercăm să atragem mai mulți emitenți privați la bursă. Există deja industriași români care au început să-și dezvolte afacerile și apelează la această alternativă de finanțare care se numește piața de capital", a mai spus Dan Paul.

O altă problemă menționată de reprezentantul brokerilor este de ordin cultural, pentru că investitorii doresc încă să dețină controlul companiilor: "Suntem prea aproape de comunism și ne dorim încă să lucrăm la stat. Peste tot există două tendințe în piața de capital — acționarul mare să îl fure pe acționarul mic și managerii să-i fure pe acționari. Acum, legea încearcă să creeze un echilibru. Țările care au creat acest echilibru funcționează, ca piețe, foarte bine", a mai spus Dan Paul.