Ce este acordul global, documentul care crește pensiile românilor. Marius Budăi: ”Pensionarii trebuie să îl depună din proprie inițiativă!”

Despre creșterea pensiilor și despre perioadele și veniturile care vor fi luate în considerare la recalculare s-a tot vorbit în ultima vreme. 

Autoritățile au anunțat, chiar de la începutul anului, că anumite venituri care, până în acest moment, nu erau luate în calcul, vor ajuta la creșterea pensiilor seniorilor. 

”Aceste calcule se vor face din oficiu, se va face acea calculare mare unde se vor așeza acele principii de care am vorbit până acum. 

Este foarte important că vom face acea calculare pentru toți cetățenii, cu toate documentele care sunt, și după vom intra în etapa a doua, cu acele sporuri cu caracter nepermanent, unde putem introduce și acordul global care nu a fost luat în calcul. Deci lucrurile curg de la sine, oamenii nu vor fi nevoiți să se deplaseze la Casele de Pensii, să îi purtăm pe drumuri degeaba”, spunea fostul Ministru al Muncii, Marius Budăi, în exclusivitate la Antena 3 CNN, la început de an.

Cei care nu le-au depus, trebuie să meargă din proprie inițiativă să le depună

”Aceste componente se află deja la dosarele cetățenilor români, pentru că au făcut parte componentă din dosar. Au fost sporuri care nu au fost cu caracter permanent, care nu făceau parte din Anexa 15, care nu făceau parte din legea 263, nu erau cu caracter permanent și nu erau luate in calcul, dar acele adeverințe sunt depuse acolo.

Majoritatea cetățenilor, cred că în proporție covârșitoare de 99%, au depus documentele de acord global, doar dacă cineva știe că nu a depus la dosar documentul de acord global, a lucrat în acord global și are documentul, trebuie să meargă din proprie inițiativă să le depună”, a mai explicat Marius Budăi la Antena 3 CNN. 

Ce este acordul global

Însă cu toate că adeverința de acord global duce la majorarea veniturilor, nu toți știu ce este acest acord global. 

Potrivit Codului Muncii, aprobat prin Legea nr 3 publicată în Buletinul Oficial nr 50 din 8 iunie 1950, ”plata pentru munca depusă se va face, din acel moment, fie după durata ei, fie în acord sau cu bucata.

În sistemul plății periodice, plata pentru muncă se va face după perioada de timp lucrată, anume cu luna, ziua sau ora. 

În sistemul periodic de salarizare cu luna, la plata salariului se va ține seama numai de timpul calendaristic lunar, indiferent de numărul zilelor lucrătoare din cuprinsul lunii. 

În sistemul periodic de salarizare cu ziua, la plata salariului se va ține seama de numărul zilelor lucrate în timpul unei luni. 

În sistemul periodic de salarizare cu ora se va ține seama de numărul orelor lucrate în timpul unei zile sau al unei luni. 

Cuantumul retribuției pentru unitatea de acord sau bucată se stabilește împărțind salariul din indicatorul tarifar fixat pe un timp determinat, pentru categoria profesională respectivă, la norma de muncă fixată pe același interval de timp.

Pentru timpul necesar lucrărilor pregătitoare în vederea efectuării în acord, angajații vor fi plătiți cu o retribuție al cărei cuantum se va stabili pentru fiecare categorie profesională”, scrie Ziarul de Vrancea. 

Însă, înainte de acest Cod al Muncii, decretul nr 118/1949 privind reglementarea sistemelor de salarizare după cantitatea și calitatea muncii publicat în Buletinul Oficial nr 9 din 18 martie 1949, a consfințit la art. 1 că „salarizarea muncitorilor calificați, necalificați și a maiștrilor din întreprinderile industriale, de construcții și instalații, de transporturi, de comunicații și de transmisiuni, din întreprinderile comerciale și de credit, din serviciile de utilitate publică, sanitare și sociale, atât de stat cât și particulare, precum și din instituțiile de stat se va face în conformitate cu regimul stabilit prin prezentul decret. 

Se specifică apoi la art. 5 că „în întreprinderile și instituțiile de stat enumerate la art.1  se va introduce sistemul de muncă în acord, pe bază de norme de timp de lucru, sau pe bază de norme de producție, peste tot unde este posibil”. 

Și tot atunci la 1949, prin articolul 11 s-a întărit, o dată pentru totdeauna, că ”au dreptul la sporuri de salariu salariații care lucrează în condiții de muncă neobișnuite.”   

În ce domenii s-a introdus acordul global

Acest sistem de muncă în acord s-a introdus imediat, în aceeași perioadă, la activitățile privind montarea conductelor pentru transportul gazelor sau în acord progresiv la exploatările de fier și la operațiile de descărcare manipulare și încărcare în porturi.

Modul de plată a salariilor muncitorilor și funcționarilor s-a mai reglementat prin HCM nr 1284/1949. Cei care lucrau în construcții au beneficiat de prevederile HCM nr 332/1950, angajaților din rețeaua comercială a sectorului socialist li s-a aplicat D M nr 1167/1951.

S-au publicat normele de muncă și salarizare ale cadrelor didactice conform HCM nr 387/1956, angajarea muncitorilor agricoli sezonieri în gospodăriile agricole de stat (I A S -uri) s-a organizat pe baza HCM nr 728/1956.HCM nr 899 /1956 s-a extins în toate unitățile comerciale, s-a acordat spor de pericol pentru personalul unităților de construcții montaj prin HCM nr 419/1957. S-a dispus creșterea salariilor muncitorilor, cadrelor didactice, medico-sanitare și personalului administrativ, prin HCC al PMR si CM al RPR nr 473.

Acordul global s-a mai aplicat si pe baza HCM nr. 568 din 28 mai 1973 publicat în B Of nr 74 în unitățile agricole de stat. Referitor la sporuri și aceste stimulente au făcut obiectul a numeroase acte normative după cum urmează: prin HCM nr 1772 /1956 s-a aprobat salarizarea muncitorilor care lucrează în sectorul vegetal, zootehnic și mecanic din unitățile agricole de stat, la HCM nr 1279 /1956 s-a luat în calcul îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor de la întreținerea și exploatarea uzinelor, rețelelor și stațiilor electrice. 

Prin HCM nr 37/1954 s-a reglementat sistemul de salarizare a muncitorilor, maiștrilor din ramurile textile. HCM nr 4391/1953 privea îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor din unitățile Ministerului Industriei Ușoare. HCM nr 1894 /1952 stabilea introducerea normelor de muncă și a salarizării, pe funcțiuni, pentru personalul didactic din învățământul superior.

La HCM nr. 796/1950 s-au luat în discuție tarifele de salarizare în agricultură. HCM nr 429  /1950 a stabilit drepturile și îndatoririle maiștrilor și tehnicienilor. HCM nr 328/1950 a instituit un spor la salariul tarifar. Prin DCM nr 324 /1949 s-a reglementat munca în acord a muncitorilor din industria construcțiilor. DCM nr 47 /1949 a urmărit reglementarea salariilor și funcțiilor personalului administrativ și tehnic de conducere al întreprinderilor de stat și cooperativelor de orice fel.

Normele  și reglementările privind salarizarea și sporurile s-au înmulțit în timpurile mai apropiate de anul 1989”, a mai scris Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale, pentru Ziarul de Vrancea.