România deține deja tehnologia necesară pentru producția de bancnote și monede euro, după ce Imprimeria BNR și Monetăria Statului au investit în echipamente noi, precum prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Însă, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație (CA) al BNR, spune că „producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România mai are de recuperat”. În același timp, un alt membru al CA, Csaba Balint, afirmă că, în prezent, „pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale”, scrie, vineri, HotNews.
Pentru a adopta moneda euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht, stabilite în Tratatul de la Maastricht din 1991. Pentru a face trecerea oficială, e necesară îndeplinirea a patru criterii economice principale, dar și o condiție juridică.
Prima condiție este stabilitatea prețurilor, adică inflația. Rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță în materie de stabilitate a prețurilor.
Următoarea condiție ține de finanțele publice sănătoase. Mai exact, statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv.
Practic, deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să fie sub 60% din PIB sau să se îndrepte clar către acest nivel.
A treia condiție ține de stabilitatea cursului de schimb. Leul trebuie să participe la mecanismul ERM II (MCS II) timp de cel puțin 2 ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro.
Mai exact, înainte de adoptarea euro, România trebuie să intre în „anticamera euro” și să demonstreze că poate menține cursul stabil.
Ultima condiție economică face referire la dobânzile pe termen lung. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație.
Din punct de vedere al compatibilității legală, legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale.
Csaba Balint, un alt membru al CA, spune că, în prezent, „pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale”.
„În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo. Și mai trebuie discutat și de criteriile reale, de convergența reală, de cât de aproape suntem la nivelul de dezvoltare al zonei euro sau de cât de conectați suntem de zona euro. Am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil”, a explicat Csaba Balint.
Explicațiile vin după ce, pe 1 august, Președintele Nicușor Dan a afirmat că există un acord politic pentru trecerea la euro.
„Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, spunea el, în urma raportului Fitch.
