Acum trei ani, Ungaria a primit un ajutor de 20 de miliarde de euro de la FMI şi Uniunea Europeană. Dar apoi a venit la putere partidul lui Viktor Orban care a rupt relaţiile cu Fondul, susţinând că se poate descurca şi fără el. Acum, însă, guvernul şi-a schimbat atitudinea.
Schimbarea a venit după o serie de măsuri inedite ale guvernului, ca naţionalizarea fondurilor private de pensii şi o nouă taxă asupra băncilor. Alarmaţi, investitorii străini au pretins dobânzi tot mai mari pentru a finanţa datoria Ungariei, iar forintul a intrat în picaj.
Chiar şi aşa, guvernul nu este, încă, gata să accepte toate condiţiile Fondului. În joc este, în primul rând, independenţa Băncii Naţionale, un principiu esenţial şi pentru Uniunea Europeană, dar pus la îndoială de un proiect de lege al lui Orban. Analiştii cred, însă, că premierul va trebui să cedeze.
Pe lângă contestatele măsuri economice, Orban şi partidul său au adoptat şi o nouă Constituţie menită să le întărească puterea, dar care nu-i ajută prea mult în lupta cu criza financiară.
