Printre cele mai mari companii considerate ca fiind "de facto" în faliment se numără RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, Compania Naţională a Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
Aceste companii însumează 24% din numărul total de 413.859 angajaţi din companiile de stat, au acumulat 60% din valoarea totală a arieratelor şi primesc de la stat 18% din totalul subvenţiilor.
În aceste condiţii, aproape 100.000 de persoane ar rămâne fără loc de muncă dacă întreprinderile respective ar intra în faliment.
La nivel naţional, companiile de stat au generat 11% din valoarea adăugată brută, dar arieratele lor au însumat 28 miliarde lei, echivalentul a 5,5% din PIB.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, arieratele din sectorul privat sunt mai mari, de 13,5% din PIB, dar sunt în acelaşi timp în cea mai mare parte distribuite tot către sectorul privat, nu la stat.
Arieratele sunt definite ca plăţi care au trecut de termenul de scadenţă către furnizori, instituţii financiare sau bugetele statului.
"În acest moment, nimeni nu ştie câte companii de stat sunt în economie. Noi am identificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Numărul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent", a spus Dumitru.
Potrivit studiului, fiecare angajat din sectorul privat a produs anul trecut, în medie, un profit brut de 370 de lei, în timp ce în companiile de stat au fost înregistrate pierderi de 7.000 lei la nivel local şi, respectiv, 22.000 lei la nivel central pe fiecare angajat.
Pierderile companiilor de stat, de circa 0,5% din Produsul Intern Brut, au avut un impact negativ de 2,5 puncte procentuale asupra veniturilor la bugetul general consolidat.
