Pietele financiare internationale nu simt inca protestele de strada din Romania, insa o schimbare de guvern ar fi luata in serios de catre acestea, afirma Matthias Siller, investment manager la Baring Asset Management Londra, care administreaza un portofoliu de investitii de aproximativ 51 miliarde de dolari.
“Atata vreme cat protestele raman in zona civica, pietele sunt relaxate in ceea ce priveste Romania. Daca te uiti la cifre, la deficitul public, la gradul de indatorare, la alti indicatori, te gandesti la ce se intampla cu Ungaria, Portugalia, Spania. Si daca schimbi o persoana sau ale cateva (o miscare de tipul unei remanieri guvernamentale – n.r.), nu cred ca se schimba fondul. Daca insa vorbim de o schimbare a Puterii, o schimbare de guvern atunci pietele vor lua lucrurile in serios”, explica expertul in piete emergente al Baring, unul dintre cele mai respectate nume din piata financiara londoneza si globala.
Protestele impotriva presedintelui Traian Basescu si a guvernului condus de Emil Boc continua in Bucuresti si in alte orase din tara pentru a zecea zi consecutiv.
In acest moment, atentia investitorilor asupra regiunii din care face parte si Romania este concentrata, in special, pe discutiile guvernului de la Atena cu creditorii privati in vederea stergerii voluntare a unei parti a datoriilor unei economii aflate in pragul falimentului, precum si de apelul disperat al Ungariei care cauta sa se salveze printr-un nou acord de finantare externa pe care sa il incheie cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, in contextul in care cabinetul condus de Victor Orban a renuntat si a avut o atitudine ostila in ultimii aproape doi ani fata de acesti creditori.
Romania a incheiat in 2009 un acord de finantare de tip stand by cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala, prin care a atras 19,5 mld. Euro, cea mai mare parte a acestora fiind directionati catre Banca Nationala a Romaniei pentru mentinerea cursului de schimb. Banii din acest acord incep sa fie rambursati incepand din acest an. Anul trecut in martie insa, guvernul de la Bucuresti a incheiat un nou acord de tip preventiv cu FMI si Uniunea Europeana, pe fondul agravarii crizei datoriilor suverane in Europa si a dependentei economiei romanesti de evolutia din zona euro.
Prin noul acord, Bucurestiul are acces in caz de necesitate la fonduri in valoare de 3,5 mld. Euro de la FMI, dublate de un sprijin de 1,4 mld. Euro de la Uniunea Europeana si un imprumut de aproximativ 400 mil. euro de la Banca Mondiala. Analistii celei mai mari banci din Europa Centrala si de Est, Unicredit, estimau ca in acest an, Romania va apela la aceste fonduri “de rezerva” de circa 5 mld. Euro pentru finantarea economiei.
De asemenea, Ministerul Finantelor intentioneaza sa imprumute in acest an aproximativ 2,5 mld. Euro de pe pietele externe, prima emisiune de obligatiuni fiind in acest moment programata pentru finele primul trimestru al anului.
Guvernul si-a propus ca obiectiv in acest an atingerea unui ritm de crestere economica intre 1,8% si 2,3%, printre cele mai inalte din toata Europa, precum si un deficit de 1,9% din Produsul Intern Brut, insa credibilitatea acestor tinte este serios pusa la indoiala in conditiile in care zona euro se confrunta acum cu riscul revenirii recesiunii, iar economia nu are sanse sa se bazeze si in acest an pe o performanta a agriculturii comparabila cu cea din 2011.
