Ca să dea un exemplu pozitiv, statele Uniunii vor transfera la Fond 150 miliarde de euro, chiar dacă unele dintre ele refuză să ia parte la operaţiune.
FMI poate acorda, în prezent, credite în valoare totală de aproape 300 de miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 150 de miliarde alocate chiar de ţările zonei euro. Germania va avea cea mai mare contribuţie, urmată de Franţa, Italia şi Spania, ultimele două ameninţate, chiar ele, de criza datoriilor.
În schimb, din afara zonei euro, Marea Britanie, urmată de Bulgaria, a anunţat că nu va acorda fonduri suplimentare pentru salvarea monedei europene.
Rolul FMI în acest sens este esenţial, mai ales că Banca Centrală Europeană refuză să intervină în acest sens prin cumpărarea masivă de obligaţiuni ale statelor cu datorii mari.
Preşedintele Băncii Centrale Europene a reafirmat, însă, că are încredere deplină în moneda euro, chiar dacă unele declaraţii ale sale puteau arăta o opinie diferită. Uniunea Europeană îşi pune, acum, speranţa în ţări emergente ca Brazilia sau China, pentru a spori resursele FMI. Iar în acest caz, şi Marea Britanie şi-ar putea schimba atitudinea.
"Uniunea Europeană ar aprecia dacă ţările membre FMI cu finanţe solide ar susţine eforturile de menţinere a stabilităţii financiare mondiale, prin creşterea resurselor FMI", scrie în comunicatul Miniştrilor de Finanţe din UE.
