Statistica arată că dacă Europa nu ar folosi medicamente timp de un an, banii ar fi de ajunsă să susţină întregul plan european de salvare a economiei.
Comisia s-a sesizat că durează luni înainte ca o versiune generală a unui medicament să devină valabilă după ce expiră patentul. De asemenea, numărul de medicamente de pe piaţă a scăzut.
Deşi a fost atacată că dovezile nu sunt sificiente, analizele preliminare confirmă ipoteza.
Companiile recurg la câteva trucuri. Astfel, unul dintre ele este să aplice pentru brevete în cât mai multe ţări europene. Astfel un singur medicament poate avea până la 1300 de patente. O altă măsură este darea în judecată a unui competitor care ar dori să producă un medicament mai ieftin, proces ce poate dura ani, vreme în care variante ieftină nu apare pe piaţă. Documentele cercetatea de comisie arată că societăţile care produc medicamente încearcă deliberat să submineze competiţia.
Documente confiscate la unii producători arată clar cum se dorea căutarea de soluţii pentru obţinerea de brevete ?cu singurul scop de a limita posibilităţile competiţiei?.
Totodată, marile companii au plătit în jur de 200 de milioane de euro producătorilor de medicamente ieftine pentru ca aceştia să amâne lansarea produselor la un preţ mai mic.
Printre companiile vizate de investigaţia europeană se numără Pfizer (înregistrată în SUA), GlaxoSmith Kline (Marea Britanie) şi Sanofi-Aventis (Franţa), cei mai mari trei producători de medicamente din lume. Comisarul Neelie Kroes a precizat că UE ?nu va ezita să iniţieze acţiuni antitrust împotriva acestor producători dacă există indicii că regulile concurenţei au fost încălcate?. Reprezentanţii marilor producători au reproşat Comisiei că ?nu reuşeşte să înţeleagă complexitatea pieţei? şi au acuzat că intrarea pe piaţă a medicamentelor brevetate suferă întârzieri din cauza aplicării greoaie a legislaţiei europene.
Antena3.ro
