"Columbienii nu au beneficiat din punct de vedere economic de pe urma traficului de droguri, în timp ce profituri uriaşe sunt obţinute de reţelele criminale de distribuţie din ţările consumatoare şi reciclate de către bănci care operează fără a fi împiedicate cu nimic de restricţii similare celor la care este supus sistemul bancar al Columbiei”, a declarat unul dintre autorii studiului, Alejandro Gaviria.
Co-autorul studiului, Daniel Mejia, a adăugat: „Întregul sistem operat de către autorităţile din ţările consumatoare se bazează pe identificarea traficanţilor mărunţi, cea mai slabă verigă din lanţ, şi niciodată pe urmărirea marilor afaceri sau a sistemelor financiare unde se află grosul banilor”.
Conform Agerpres, analiza cea mai cuprinzătoare şi detaliată până în prezent a „economiei drogurilor” dintr-o ţară - în acest caz, Columbia - arată că 2,6% din valoarea totală a cocainei vândute în stradă rămâne în ţară, în timp ce un procent de 97,4% din profituri este colectat de sindicate criminale şi spălat de bănci din ţările occidentale consumatoare.
Profiturile imense realizate din producţia şi traficul de droguri sunt valorificate în principal în Europa şi SUA, mai degrabă decât în state „producătoare” marcate de conflicte, cum ar fi Columbia şi Mexic. Autorii studiului susţin că autorităţile de reglementare financiară din Occident sunt reticente să urmărească în băncile occidentale suma masivă de bani proveniţi din droguri, spălaţi prin sistemele acestora.
