Infrastructura rutieră de transport din România va ajunge la acelaşi nivel ca în Europa de Vest în aproximativ 130 de ani, dacă va fi păstrat ritmul actual de dezvoltare, arată, într-un studiu, compania de consultanţă A.T. Kearney.
Cu o rată anuală de creştere a investiţiilor alocate infrastructurii de 30% până în 2012, România are cea mai dinamică piaţă de construcţii de drumuri din regiune, fiind urmată de Rusia şi Slovacia, care şi-ar putea majora sumele destinate infrastructurii cu 25% şi, respectiv, 20% pe an în următorii patru ani, se arată în studiu.
Totuşi, rata mare de creştere se explică mai mult prin fondurile mici alocate în anii trecuţi decât prin fondurile care vor fi investite în viitor.
"Chiar dacă piaţa românească va creşte cu 30% pe an până în 2012 şi piaţa din Polonia va creşte doar cu 11%, sumele investite anul trecut de Polonia în infrastructura rutieră sunt de 4,5 ori mai mari decât cele alocate în România în acest sector. Dacă se menţine rata de 30% de creştere din acest sector, România va avea nevoie între 130 şi 150 de ani pentru a ajunge la standardele Europei de Vest ale infrastructurii rutiere", a declarat, într-un comunicat, consultantul A.T. Kearney Iulian Cîrciumaru.
Densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică faţă de alte state din Europa de Est şi Centrală şi de 14 ori mai mică faţă de densitatea din ţările dezvoltate.
Astfel, România prezintă o atractivitatea ridicată pentru investiţiile în infrastructura rutieră. Atractivitatea pieţei locale a crescut considerabil datorită faptului că Guvernul a alocat 10 miliarde de euro pentru investiţiile publice în infrastructură în 2009 şi de faptul că Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României 3,4 miliarde de euro, care pot fi accesaţi cu proiecte pentru dezvoltare.
Potrivit A.T. Kearney, în ultimii ani, a existat o diferenţă mare între ce au spus politicienii că vor face pentru infrastructură şi ce s-a facut în realitate, scrie Mediafax.
"Diferenţa nu a fost cauzată de lipsa fondurilor sau de lipsa cererii pentru o infrastructură mai bună din partea populaţiei. Adevărul este că România nu şi-a făcut temele pentru a atrage fonduri UE şi investitori privaţi. Autorităţile nu au fost în stare să dezvolte şi să realizeze proiecte interesante şi parteneriate publice private", a spus Cîrciumaru.
În România astfel de parteneriate public- private (PPP-uri) sunt ca şi inexistente. Dacă pe piaţa europeană a construcţiilor de drumuri patru mari jucători sunt interesaţi să investească în Europa Centrală şi de Est, pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, doar două din cele 51 de proiecte mari de infrastructură sunt finanţate prin PPP. Construirea de autostrăzi şi durmuri prin concesiune este o practică uzuală în Franţa şi Marea Britanie, precum şi în alte state europene.
În contextul actualei crize economice, în care companiile caută soluţii pentru reducerea costurilor, şi se gândesc serios la relocarea activităţii, România va deveni atractivă pentru investitorii străini doar dacă va investi masiv în infrastructură şi va reuşi să dezvolte sectorul rutier omogen pe suprafaţa întregii ţări. Altfel, resursele din Bucureşti şi celelalte câteva oraşe care au atras majoritatea fondurilor în trecut, vor fi supraevaluate, şi îi va determina pe investitori să caute oportunităţi în alte ţări'', a precizat, preşedintele companiei de consultanţă, Michael Weiss.
