"Eu nu mai văd posibilă aderarea la euro în 2015, pentru că şi UE îşi schimbă gândirea. Deja se discută nu numai despre îndeplinirea criteriilor simple, a celor cinci criterii, se discută pe termen mediu, se mută discuţia spre competitivitate. Nu s-a luat o decizie, dar acestea sunt părerile exprimate la nivelul miniştrilor finanţelor din statele membre ale zonei euro", a explicat Stolojan, într-o dezbatere organizată de Institutul pentru Studii Populare.
Potrivit europarlamentarului PDL, se discută deja de o zonă euro care "să se mişte altfel" decât restul statelor membre, cu restricţii mult mai mari în privinţa pactului de stabilitate şi a creşterii economice.
"Din păcate, în România avem mulţi care nu doresc euro, din diferite motive. Se câştigă foarte bine pe diferenţele de dobânzi care există în România, pentru cei care folosesc euro şi pe neîncrederea că România nu va mai lăsa moneda naţională să o ia razna şi va lua toate măsurile necesare să păstreze stabilitatea", a explicat Stolojan natura propriilor temeri.
El a menţionat că cei care câştigă foarte mult din diferenţele de dobânzi o duc foarte bine. "Eu nu cred ( în aderarea la zona euro în 2015, n.r.) pentru că, am să mă exprim altfel, severitatea analizelor făcute de UE şi Banca Europeană Centrală aspra modului în care o ţară poate îndeplini pe termen mediu şi lung criteriile şi nu numai pe o perioadă de timp va fi mult mai mare, după cum, după intrarea României şi Bulgariei în UE, s-a schimbat abordarea faţă de celelalte ţări care vor să intre în UE", a mai afirmat Stolojan.
Europarlamentarul PDL a amintit că atât românii cât şi bulgarii au primit o serie de derogări, iar în justiţie există un moratoriu care nu a fost ridicat nici în 2010. "Atunci şi UE învaţă şi ea din experienţe şi pentru cei care vor să intre în UE doreşte să îndeplinească condiţiile înainte de a intra", a mai explicat el.
Întrebat care ar fi orizontul rezonabil pentru intrarea în zona euro, Theodor Stolojan a spus că acest deziderat se va împlini în momentul în care românii vor dori acest lucru şi principalele instituţii ale statului legate de acest proces vor dori şi ele acest lucru.
"În primul rând, avem foarte mulţi care nu doresc să intrăm în zona euro, aşa cum foarte mulţi oameni de afaceri foarte importanţi ne explicau că nu e bine ca România să intre în UE, că nu e pregătită, că nu e timp. Dacă discutăm de pregătire, niciodată nu vom fi pregătiţi sută la sută, dar e important să avem această voinţă. Deocamdată, această voinţă este ca o amoeba din aia", a mai spus Stolojan.
Obiectivul de adoptare a monedei euro în 2015 ar putea rămâne fezabil dacă reformele structurale şi cele convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt acceptate de întreaga populaţie a României, a replicat Lucian Coritoru, consilier al guvernatorului BNR.
"Aderarea la zona euro în 2015 poate rămâne un obiectiv fezabil, cu condiţia ca poporul român, în toate straturile sale, să nu se opună reformelor necesare. Dacă nu, nu este fezabil", a spus Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a admis faptul că economia românească nu va fi pregătită să adere la zona euro până în 2015, dar a susţinut că orizontul de adoptare a euro nu trebuie modificat, pentru că România a reuşit să facă schimbări doar în contextul unor obiective mari.
România nu îndeplineşte niciunul din criteriile pentru aderarea la zona euro, respectiv stabilitatea preţurilor, poziţia bugetară a guvernului, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung, întâmpinând însă şi obstacole legislative, a anunţat miercuri Comisia Europeană (CE). Autorităţile române au anunţat anul 2015 ca ţintă oficială pentru adoptarea monedei comunitare.
Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015.
Antena3.ro
