Astfel, după negocierile de la Cotroceni, preşedintele Alianţei Sed Lex, Vasile Marica, a declarat că Guvernul a garantat că se va renunţa la măsura disponibilizării a 20% din angajaţii din administraţia centrală, după ce împreună au găsit soluţii pentru salvarea locurilor de muncă.
Acesta ca precizat că sindicatul său a făcut concesii în alte privinţe, fiind de acord cu reducerea unor beneficii băneşti pentru funcţionarii publici. "Am convenit că nu este o cifră realistă 20% şi am găsit împreună alte soluţii pentru salvarea locurilor de muncă şi la întâlnirea cu primul ministru a fost de acord şi domnul preşedinte ca anumite sporuri să fie eliminate pentru a face economii", a spus Marica.
El s-a referit la faptul că alte beneficii şi cheltuielile privind comisiile de concurs trebuie eliminate. Cu toate acestea, el a subliniat că angajaţii din administraţie sunt singurii care nu au dreptul la alte surse de venituri. "Am ajuns la concluzia că angajaţii din administraţie sunt singurele categorii de personal care nu au dreptul să facă nicio altă activitate aducătoare de venituri şi din acest motiv am cerut eliminarea incompatibilităţilor, ca să putem să ne aşezăm la acelaşi nivel pentru noua Lege a salarizării, care va fi foarte greu de aşezat", a spus Marica.
Guvernul anuţase săptămâna trecută că va reduce cu 20% numărul posturilor din administraţie publică centrală, respectiv ministere şi agenţii guvernamentale, fără ca decizia să afecteze angajaţii din întregul sistem bugetar. Această reducere ar fi echivalentul a circa 1.500-2.000 de locuri de muncă, anume 0,1% din numărul total al salariaţilor din sectorul bugetar, care se ridică la aproape 1,5 milioane posturi.
Oricum, alţi lideri sindicali au relatat, după întâlnirea de la Cotroceni, că se impune introducerea unor acte ce să reglemeteze salarizarea în sectorul public.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin arăta că că există discrepanţe foarte mari în salarizarea din sectorul public, precizând că sunt instituţii unde salariul mediu ajunge la aproximativ 1.600 de lei, iar în altele acesta este de circa 9.000 de lei.
Preşedintele BNS a subliniat că poate cea mai grea provocare pe care o are atât mişcarea sindicală, cât şi Guvernul Boc este de a scrie o nouă lege de salarizare unică în sectorul public.
"Pentru că discutăm despre anumite categorii socio-profesionale care au reuşit în decursul timpului, pe de o parte, să se caţere pe scara ierarhiilor salariale undeva foarte sus, iar pe de altă parte, au reuşit să se consolideze prin diverse acte normative, prin diverse legi specifice, să capete o influenţă foarte mare în societatea românească, influenţând şi deciziile care se iau la nivel de Executiv", a precizat Costin.
El a atenţionat că rezolvarea marilor discrepanţe în salarizarea din sistemul bugetar reprezintă una dintre cele mai dificile probeleme care trebuie rezolvate.
Cheltuielile lunare cu salariile, calculate ca medie pe persoană, în instituţiile finanţate integral de la bugetul de stat, s-au situat, în perioada ianuarie-noiembrie 2008, de la 1693 de lei la Consiliul Economic şi Social până la 9926 lei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Potrivit unui document guvernamental, pe locul al doilea după ICCJ se află angajaţii CSM, cu o medie salarială lunară de 9706 lei, urmaţi de cei ai Consiliului Concurenţei, cu 8585 lei şi de cei ai Curţii Constituţionale - 8321 lei.
Antena3.ro
