Noul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi refuza, cu doar câteva ore mai devreme, ca această instituţie să joace rolul de ultim creditor al statelor din zona euro, după modelul Rezervei Federale a Statelor Unite, invocând ca argument respectarea tratatelor în vigoare.
Insistând în tot dicursul său asupra necesităţii consolidării cuplului franco-german, Sarkozy a anunţat că o va primi luni, la Paris, pe Angela Merkel, cu scopul de a "avansa (împreună) unele propuneri franco-germane pentru garantarea viitorului Europei".
"Franţa militează împreună cu Germania pentru un nou tratat european care să refondeze şi să regândească organizarea Europei. Mai multe responsabilităţi asumate în faţa popoarelor de către un adevărat Guvern economic, aceasta este viziunea noastră despre viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor", a subliniat Nicolas Sarkozy în faţa a aproximativ 5.000 de persoane, la Toulon (sud-est).
Berlinul şi Parisul, care depun un efort să apere ameliorarea guvernanţei economice europene şi să calmeze nervozitatea pieţelor europene, au păreri divergente asupra căii de urmat.
Germania, care vrea să impună o disciplină bugetară de fier membrilor zonei euro, refuză, în schimb, o solidaritate financiară între europeni, pe care Parisul o reclamă prin intermediul BCE, emiterii de euroobligaţiuni sau unei consolidări a fondurilor de salvare a zonei euro.
Preşedintele francez a lansat, de asemenea, un apel la o "refondare" a UE pe principiul unei "mai mari discipline", cu scopul de a înfrunta criza, şi al adoptării a şi mai multe decizii "cu majoritate calificată", refuzând totodată un "marş spre (un caracter) mai supranaţional" al blocului european.
"Ceea ce s-a făcut pentru Grecia, într-un context foarte particular, nu se va repeta", iar niciun stat din zona euro nu va mai fi, de-acum, "pus în incapacitate de plată", a promis Sarkozy, referindu-se la un ajutor excepţional acordat de UE pentru a evita falimentul acestei ţări.
Sarkozy a apreciat că se anunţă "un nou ciclu economic", care "va fi un ciclu de reducere a datoriilor", apt să încline "balanţa economiei spre muncă şi producţie", scrie Mediafax.
