"Intrăm într-o perioadă critică de zece zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză", a declarat, miercuri, comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.
Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru sprijin.
Dobânzile împrumuturilor luate de Italia şi Spania şi-au reluat miercuri creşterea, investitorii considerând că planurile prezentate după şedinţa de marţi a miniştrilor sunt insuficiente.
Bursele din Europa şi Asia şi moneda euro au scăzut miercuri, după ce Standard & Poor's a coborât ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din lume.
"Trebuie să ne aducem aminte de asemenea că EFSF se finanţează deja la costuri mult mai ridicate decât Germania, a reuşit cu greu să atragă sumele ţintite la ultima licitaţie şi riscă să-şi piardă ratingul AAA dacă agenţiile vor decide retrogradarea Franţei", comentează analiştii Rabobank.
După doi ani de la declanşarea crizei datoriilor de stat în Grecia, investitorii fug de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro. Băncile europene vând titluri de stat şi evită să împrumute guvernele.
"Suntem în faţa unei adevărate crize financiare, vorbim despre turbulenţe generalizate pe pieţele financiare", a declarat miercuri, Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.
Marţi seară, miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat planuri care vizează garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligaţiuni ale statelor care au probleme de finanţare şi crearea unor aşa-numite fonduri de co-investiţie pentru a atrage investitori străini pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.
Ambele programe vor deveni operaţionale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza în procesul de leveraging prin care liderii europeni speră să atragă sume substanţiale, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.
Majoritatea analiştilor consideră că situaţia mai poate fi salvată numai de o intervenţie masivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro, similară programelor de "relaxare cantitativă" derulate de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.
