Care sunt principalele cinci măsuri pe care le propune mediul de afaceri într-un astfel de scenariu? Business Magazin a chestionat, în această privinţă, un grup important de oameni de afaceri; vă prezentăm, în continuare, răspunsurile lor.
Statistica a confirmat că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, după ce creşterea economică de 3,5% realizată anul trecut a fost surclasată pe ansamblul UE doar de cea din Letonia. Pentru anul în curs, cele mai optimiste prognoze vorbesc de o creştere de 3% (BCR) - 3,5% (Raiffeisen), cele mai reţinute nu coboară sub 2,2% (FMI) - 2,5% (CE), în timp ce pentru perioada 2014-2017, agenţia de rating Standard & Poor's, ultima care a reinclus România în categoria ţărilor recomandate investiţiilor, estimează o creştere medie de 3%.
E mult sau puţin? Mult, raportat la adâncimea recesiunii trecute. Dar e puţin faţă de ceea ce urmăreşte acum România: scăpată, în sfârşit, de chinul corecţiilor fiscale după boomul dinainte de criză, acum se poate concentra pe aceeaşi ţintă care în anii '90 se numea „recuperarea decalajelor faţă de Vest“, iar acum se numeşte „convergenţă cu zona euro“, nu numai fiindcă oficial are ca obiectiv aderarea la euro în 2019, ci şi fiindcă decalajele de recuperat în economia reală nu sunt numai faţă de Vest, ci şi faţă de vecinii estici.
